Pe 3 decembrie 2020, China și-a înfipt steagul roșu cu stele galbene pe Lună.

Sonda spațială Chang’e 5 a îndeplinit acest ritual politic, înainte de a reveni pe Pământ cu un transport de roci selenare.

Au trecut mai bine de 50 de ani de când Neil Armstrong a fost primul om care a pus piciorul și steagul american pe satelitul nostru. Totuși evenimentul de acum câteva zile are o importanță colosală: este primul steag comunist înfipt pe Lună.

(URSS nu a reușit: în septembrie 1959, sonda Luna 2, având la bord un steag sovietic, s-a prăbușit pe solul selenar.)

China se află cu mai bine de o generație în urma Statelor Unite și a Rusiei, în domeniul tehnologiei spațiale, însă recuperează rapid. Iar gestul cu puternică simbolistică de conchistă ar trebui luat foarte în serios.

Precum în cer, așa și pre pământ, China comunistă trage cu dinții să domine lumea.

Un alt eveniment istoric recent nu a avut nici el parte de atenția cuvenită: pe 15 noiembrie, cincisprezece state din zona Asia-Pacific au semnat, la inițiativa Chinei, Parteneriatul Regional Economic Global (RCEP). Este vorba de cel mai mare acord comercial din lume. Din el fac parte cele zece state din ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est – Indonezia, Thailanda, Singapore, Malaysia, Filipine, Vietnam, Birmania, Cambodgia, Laos și Brunei), cărora li s-au adăugat China, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă.

RCEP vizează crearea celei mai mari zone de liber schimb de pe planetă: statele membre reprezintă o treime din populația globului și 29% din PIB-ul mondial.

Este o victorie uriașă a globalizării.

India a participat și ea la negocieri, dar s-a retras, considerând că reducerile masive de taxe i-ar distruge pe producătorii săi interni. Premierul Modi este un demn discipol al lui Trump, de la care a preluat principiul „India First”.

Însă cel mai interesant detaliu al mega-acordului de acum trei săptămâni îl constituie prezența Japoniei și a Australiei la aceeași masă cu China. Și încă la inițiativa acesteia din urmă.

Între Tokyo și Beijing există un diferend istoric. Acesta a fost agravat în ultimii ani de expansionismul chinez agresiv în Marea Chinei de Sud-Est, acolo unde ocupă insulele de corali pe care construiește baze militare și se declară stăpână pe apele teritoriale din jur, perturbând traficul comercial din zonă.

Cu o zi înainte de semnarea RCEP, pe 14 noiembrie, era audiat în Parlamentul de la Paris amiralul Pierre Vandier, șeful marinei militare franceze. Acesta avertiza asupra militarismului chinez, mai ales în domeniul maritim.

„Pe mare, China se înarmează într-un ritm de război. La fiecare patru ani, China lansează la apă echivalentul flotei franceze.”