Primii „muguri” ai dictaturii „blânde” au apărut deja în mai multe țări. Europa este râvnită și pândită din două părți, de GAFA și BATX.
O analiză a lui Laurent Gayard pentru Le Figaro.
Partea I AICI
Paradoxal, invers decât legislatorul francez, guvernul chinez a înțeles că stimularea economică funcționează mai bine decât constrângerea. „Green Dam Youth Escort” a fost abandonat în beneficiul altui proiect, „Sistemul de Credit Social (SCS), lansat în 2014.
Acesta se bazează pe stăpânirea tehnologiei Big Data și a recunoașterii faciale pentru a evalua „gradul de civism” al cetățenilor chinezi.
Nu este vorba de un sistem centralizat și guvernamental, ci de o varietate de aplicații propuse utilizatorilor de computere și smartphone-uri de către opt firme private, printre care giganții Tencent și Alibaba.
Există desigur dispozitive guvernamentale, impuse cetățenilor în anumite municipalități pilot, dar instrumentele cele mai folosite, precum Sesame Credit sau Tencent Credit, sunt dezvoltate de firmele private Alibaba și Tencent.
Departe de a fi considerate avataruri digitale ale lui „1984”, aceste instrumente de evaluare „civică” sunt mai degrabă percepute, în special de clasele urbane și înstărite, ca niște servicii care oferă, în schimbul unei forme de control – una peste alta, apreciate ca moderată – anumite avantaje, mergând de la facilități de creditare la accesul la servicii sociale și culturale, trecând printr-o întreagă gamă de reduceri la produse de consum și alte servicii.
Situația inedită creată de pandemia de COVID-19 ar putea aduce țările occidentale să asume adaptat, într-o măsură și mai mare, experiența chineză.
Principiul precauției sanitare justifică instituirea unei urmăriri digitale ambițioase cu aplicația StopCovid, propusă de guvern în parlamentul francez pe 27 mai 2020.
Într-un raport parlamentar din 6 aprilie, deputatul LREM (formațiunea lui Macron – n.r.) Mounir Mahjoubi făcea apel la „folosirea tuturor mijloacelor la dispoziție, fără totuși a compromite valorile și libertățile noastre”, inspirându-ne din experimentele făcute la Hong Kong și Taiwan, care permit operarea, prin intermediul aplicațiilor instalate pe smartphone-uri, adunării datelor la scară mare, pentru controlul deplasărilor populației. „În joc este încrederea în instituțiile noastre.”
Problema este că tocmai această încredere este compromisă, așa cum a arătat-o mișcarea Vestelor Galbene, și că există marele risc de a se instala, în numele principiului precauției, o variantă liberală a ceea ce se practică în China, unde numeroase aplicații și o sumă de algoritmi permit deja controlarea stării de sănătate a cetățenilor, accesul la anumite perimetre în funcțiune unde se ia temperatură, de către o bornă electronică sau un telefon, ori decizia carantinării cutărui sau cutărui individ.
În prima linie a companiilor care dezvoltă aceste aplicații găsim din nou gigantul Alibaba și constatăm încă o dată că Beijingul, mai degrabă decât să recurgă la mijloace coercitive și la agenții publice, se bazează de preferință pe „tech companies”, așa-zisele BATX (Baidu, Alibaba, Tencent, Xiaomi, varianta chineză a GAFA – Google, Apple, Facebook, Amazon – n.r.), pentru a propune o ofertă de management sanitar.
Aceasta, prin intermediul captării datelor în ciber-spațiu, video-supraveghere, tehnologii de recunoaștere facială și stimulări comerciale, constituie un sistem de control social mult mai eficient și cu atât mai ușor acceptat de populație cu cât este mai viabil economic și se poate folosi de pretextul necesității sanitare.
În ciuda tensiunilor care pot exista între China și țările occidentale, modelul chinez de control sanitar și social este un model care se exportă nu doar în Asia, ci și în Europa și Statele Unite, unde ne-am inspirat din modelul asiatic pentru StopCovid și unde Apple și Google au avansat de asemenea, pe 10 aprilie 2020, o aplicație comună pentru depistarea bolnavilor, care poate fi propusă guvernelor americane și europene.
De altfel, guvernul britanic pare să prefere această variantă celei franceze de urmărire și depistare a bolnavilor.
Supravegherea și managementul social sunt totuși piețe lucrative, care nu au așteptat COVID-19 pentru a se dezvolta, la fel cum companiile chineze nu au așteptat pandemia pentru a exporta know-how-ul dobândit în materie.
În domeniul supravegherii video, China a făcut din Xinjiang, provincie deșertică, teritoriul separatiștilor uiguri, cu o suprafață triplă față de cea a Franței, un veritabil laborator al video-supravegherii, iar Beijingul exportă de multă vreme know-how-ul în materie, de vreme ce camerele de supraveghere ale companiei chineze HikVision echipează Londra de 20 de ani.
Ambițiile chineze merg mult mai departe cu Digital Silk Road, „drumul digital al mătăsii”, care dublează „noul drum al mătăsii” pe care China în finanțează cu miliarde de yuani din anii 2010.
Cu acest proiect faraonic, ambiția Beijingului este, nici mai mult, nici mai puțin, decât de a face din companiile sale tehnologice liderele universului digital, exportând masiv know-how-ul în materie de Big Data, de control al datelor și, prin acestea, al populațiilor.
Pandemia de COVID-19 a creat enorme necesități în acest domeniu, și prezența asiduă și activă a reprezentării chineze, în afară de Organizația Mondială a Sănătății sau de Organizația Mondială a Comerțului, în Uniunea Telecomunicațiilor Internaționale (UTI), în sânul ONU, arată dorința Beijingului de a fi lider în elaborarea normelor internaționale în materie de comunicații și tehnologii informatice (ITC).
Cu ocazia Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor, pe 17 mai, Houlin Zhao, secretar general UTI, a subliniat ambițiile programului „Connect 2030” al dezvoltării mondiale de „noi tehnologii precum 5G, transporturile inteligente, Internetul obiectelor, inteligența artificială și lanțul blocurilor”, program de dezvoltare la care China este unul dintre principalii artizani.
Iar amenințările americane la adresa firmelor chineze nu descurajează determinarea Beijingului. Trebuie să amintim aici că Huawei este lider incontestabil în infrastructuri telecom de generația a cincea, și, pe de altă parte, că americanii sunt cvasi-absenți de pe această piață.
În februarie trecut, voci din interiorul administrației Trump sugerau achiziția de participațiuni la Nokia sau Ericsson cu scopul de a recupera întârzierea în domeniul 5G și de a profita de dorința UE de a-și susține propriii jucători de pe această piață.
Căci, dacă piața americană se închide companiilor chineze, în Europa, în schimb, telefoanele mobile ale Xiaomi și Huawei concurează cu tot mai multă forță Samsung și Apple.
Iată așadar bătrâna Europă, prinsă într-o ideologie de securitate și sanitară din ce în ce mai puțin democratică și din ce în ce mai puțin liberală. Și pândită cu mare poftă de deținătorii americani ai unui Internet deja revopsit în culorile războiului comercial și de artizanii chinezi ai totalitarismului de consum.