COVID-19: Nici un ajutor de la UE pentru al doilea val

Klaus Iohannis

Miniștrii de Finanțe din Zona Euro afirmă că „Europa este mai bine pregătită acum” pentru a surmonta criza sanitară și au exclus orice măsură comună pentru a combate efectele economice ale celui de-al doilea val de COVID-19.

Eurogrupul a făcut marți un bilanț al epidemiei de COVID și al consecințelor sale economice, cu prilejul unei reuniuni cu Andrea Ammon, directoare a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

UE este mai bine pregătită acum pentru a face față repercusiunilor economice” ale crizei sanitare, grație acțiunilor coordonate lansate de guverne la scară națională și europeană, a declarat președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, citat de Euractiv, după o videoconferință cu miniștrii de Finanțe din Zona Euro.

„Dat fiind că creșterea economică riscă să fie din ce în ce mai mult întârziată”, Eurogrupul a dat publicității o declarație în care subliniază că este „crucial” pentru statele membre să își mențină măsurile de sprijin până anul viitor și „să se adapteze evoluției situației”.

Cu toate acestea, grupul nu a discutat despre luarea unor noi măsuri de ajutor la scară europeană în cazul în care situația se agravează.

„Vom continua să ne asigurăm că strategiile noastre susțin și completează măsurile luate în domeniul sănătății publice, cu scopul de a-i proteja pe cetățenii noștri în aceste timpuri destul de agitate”, scrie în documentul citat.

Până în prezent, acțiunile aprobate de statele europene se ridică la o valoare de 3.500 de miliarde de euro și îmbracă forma unor ajutoare fiscale, ajutoare în materie de lichidități și garanții, scrie Euractiv.

În plus, UE a căzut de acord pentru a lua măsuri de injectare de lichidități în valoare de 540 de miliarde de euro, destinați companiilor (prin intermediul Băncii Europene de Investiții), guvernelor din Zona Euro (prin intermediul Mecanismului de Stabilitate) și angajaților (prin intermediul programului SURE – de combatere a șomajului – al Comisiei Europene).

Liderii europeni au căzut de acord și în privința unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a ajuta economia UE să treacă peste criză, deși negocierile finale sunt încă în desfășurare în interiorul statelor membre și al Parlamentului European.

Al doilea val, a doua recesiune

Totuși, al doilea val al epidemiei de COVID-19 și efectele sale economice ridică îngrijorări privind o recesiune cu două „minimuri”. Din această cauză, analiștii și sindicatele au cerut UE să acorde ajutoare suplimentare.

Comisarul european al economiei, Paolo Gentiloni, a notat că „am văzut cum pandemia s-a agravat în această toamnă”.

Restricțiile adoptate în tentativa de a opri răspândirea virusului „vor avea bineînțeles un impact” asupra economiei, a avertizat el, adăugând că totuși acesta ar putea fi mai mic decât în primăvară, deoarece companiile și angajații ar fi mai bine pregătiți.

Comisia Europeană își va publica previziunile de toamnă pe 5 noiembrie.

În acest context, Gentiloni a afirmat că guvernele naționale ar putea să fie obligate să aplice măsuri de sprijin suplimentare, deoarece suspendarea regulilor UE în materie de deficit până anul viitor permite cheltuieli suplimentare.

Totuși, la nivel european, a spus el, „la ora actuală, obiectivul principal este aplicarea (măsurilor deja luate)”, invitând statele membre și Parlamentul European să ajungă la un acord privind planul de relansare.

Fără ajutoare noi

Klaus Regling, șeful Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul de salvare al UE – a subliniat în fața Eurogrupului că statele membre ar putea avea nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a-și susține economia în urma agravării situației.

Însă, la scară europeană, „nu cred că este necesar să facem altceva pentru moment”, a spus el.

În schimb, mai mulți miniștri au cerut menținerea pe masă a opțiunii pentru „măsuri comune suplimentare”.

Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calviño, a afirmat că „ar trebui să continuăm să acționăm cu hotărâre, rapiditate și eficiență” la scară națională și europeană pentru a stăvili repercusiunile coronavirusului.

Din acest motiv, a adăugat ea, „este mai mult decât timpul” pentru statele membre ale Zonei Euro să evalueze instrumentele pe care le-au aprobat pentru a vedea dacă trebuie adaptate sau nu.