Cotropirea Europei. Armata și Internele pregătesc o tabără pentru 500 de refugiați arabi. După uluci, sătenii din Lunga cască ochii la migrația popoarelor

Cotropirea Europei. Armata și Internele pregătesc o tabără pentru 500 de refugiați arabi. După uluci, sătenii din Lunga cască ochii la migrația popoarelor

Prima tabără de refugiați din România a fost amenajată în satul Lunga din județul Timiș, chiar în spatele grădinilor oamenilor.

 Militarii au ocupat 15.000 de metri pătrați. Plantarea corturilor a început sâmbătă și s-a lucrat până ieri dimineața, la ora 4.00, în regim de forță majoră. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat deschiderea unei a doua tabere, la Stamora –Moravița. Ambele localități sunt la granița României cu Serbia.

Localnicii din Lunga au intrat, însă, în fibrilații pentru că, spune edilul Ovidiu Ștefănescu, „nu se simt în siguranță”. Chiar după gardul din marginea grădinilor lor, soldații au ridicat, peste noapte, 50 de corturi de armată, mari. Fiecare va găzdui câte 10 imigranți, atunci când vor veni aceștia. De după uluci, sătenii asistă la mobilizarea fără precedent a forțelor armate. Sute de militari, jandarmi, pompieri și polițiști de frontieră, acționează sub coordonarea unui secretar de stat din cadrul MAI. Mai întâi, au fost ridicate corturile și montate toaletele ecologice, apoi încăperile au început să fie echipate cu paturi de campanie și cele necesare conviețuirii celor 500 de musulmani. Convoaiele de mașini militare aprovizionează zona. Se aduc inclusive alimente și, prin Crucea Roșie, medicamente.

Ne puteți urmări și pe Google News

FOTO: Corturile au fost întinse pe 15.000 de metri pătrați.Din tufi șuri, sătenii spionează întreaga activitate FOTO: ADI PÎCLIȘAN

Între timp, mai multe elicoptere au survolat frontiera, atât în zona taberei de la Lunga, cât și la Beba Veche, în cel mai vestic punct de pe harta României, unde țara noastră se învecinează atât cu Serbia, cât și cu Ungaria.

Preoții fac apel la mila creștină

În timp ce militarii ISU Banat au primit „cod portocaliu” de intervenție, în cadrul exercițiului, primarul din Moraviţa a pus la dispoziţia MAI păşunea comunală, cu o suprafață totală de aproximativ opt hectare, pentru cealaltă tabără de refugiați. Și aceasta se construiește după același tipar.

„În aceste tabere sunt verificate resursele şi capabilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea și identificarea cetățenilor străini, precum și a procedurilor care se aplică în astfel de situații”, arată comunicatul transmis duminică de MAI. Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a început sâmbătă un exerciţiu de testare a capacităţii operaţionale de răspuns în faţa fluxului de refugiaţi înregistrat în statele din vecinătatea României.

Între timp, preoții ortodocși din localități le-au vorbit credincioșilor la slujba duminicală despre mila creștină, și le-au cerut să fie buni și îngăduitori cu refugiații, când vor fi să vină aceștia.

Lech Walesa: „Imigranții vor începe în curând să-și practice obiceiurile, inclusiv decapitările”

Fondatorul Solidarității, laureal al Premiului Nobel și fost președinte al Poloniei, Lech Walesa, a acordat pentru „Jerusalem Post” un interviu memorabil despre valul de imigranți care se revarsă asupra Europei și consecințele ce decurg de aici. „Noi, în Polonia, avem apartamente mici, salarii mici și pensii mici”, a comentat liderul polonez. „Văzându-i pe imigranți la televizor am constatat că arată mai bine decât noi. Sunt bine hrăniți, bine îmbrăcați și poate chiar și mai bogați decât suntem noi.”

FOTO: Lech Walesa, o figură care ar trebui să servească drept busolă în haosul european de astăzi FOTO: AGERPRES 

Lech Walesa, omul care, creând Solidaritatea, a dat o lovitură de moarte comunismului, a continuat: „Și noi, po lonezii, am fost imigranți în timpul comunismului. Dar indiferent unde am mers, am respectat cultura și legile locului. Acești imigranți sunt altfel. Chiar ajunși la a doua sau a treia generație - uitați-vă la Franța, de exemplu - care au avut parte de educație bună și s-au îmbogățit, tot se întorc împotriva țării-gazdă.”

„Am rămas să lupt”

Întrebat dacă nu are sentimente de milă față de imigranți, Walesa a punctat: „Regimul comunist s-a oferit să mă lase să plec din Polonia. Am refuzat. Am rămas să lupt pentru lucrurile în care credeam. Este adevărat că mulți imigranți au fugit pentru că s-au temut pentru viața lor, însă mulți imigrează pentru a-și îmbunătăți standardul de viață.” Politicianul conservator a tras un teribil semnal de alarmă: „Este o mare problemă. Dacă Europa își deschide porțile, curând vor veni aici milioane și, trăind printre noi, vor începe să-și practice obiceiurile, inclusiv decapitările.”

Walesa le-a sugerat și o soluție liderilor europeni: „Sfatul meu este ca, mai ales națiunile bogate, cum ar fi, de pildă, Germania, să le acorde ajutor financiar pentru a crea locuri de muncă în țările lor de origine.”