Corupția stă la baza investițiilor chineze. Ofițerii de poliție chinezi ar putea participa în curând la patrule comune pe străzile din Ungaria, a confirmat luna aceasta Ministerul de Interne ungar. Pactul încheiat cu Ministerul Securității Publice din China își propune „să aprofundeze cooperarea în domenii precum contraterorismul, combaterea infracțiunilor transnaționale, consolidarea capacităților de securitate și de aplicare a legii”. Cu toate acestea, există temeri că motivația guvernului chinez este mult mai simplă de atât: urmărirea diasporei sale din Europa, mai ales a disidenților.

Acest lucru face parte dintr-un tipar comportamental al prim-ministrului Viktor Orbán care aprofundează din ce în ce mai mult relațiile cu Beijingul. Într-un moment în care UE și SUA avertizează asupra riscului creșterii dependenței de o Chină din ce în ce mai autoritară, Orbán și-a întărit angajamentul de a crea o „deschidere spre est” în politica externă a Ungariei și de a deveni cel mai de încredere partener al Beijingului din UE.

În luna octombrie, Orbán a fost singurul lider UE care a participat la summitul chinez Belt and Road Initiative (BRI) referitor la planul Chinei de a investi în infrastructura globală. Acolo, a purtat discuții cu președintele chinez Xi și Vladimir Putin. „Suntem convinși că aceasta este o inițiativă care va schimba lumea, va schimba economia globală și va transforma lumea într-un loc care va asigura bunăstarea mai multor oameni decât înainte”, a declarat Orbán în capitala chineză. Acesta a mai susținut că, în timpul mandatului lui Xi, relațiile dintre cele două țări „au crescut la un nivel record”.

Corupția politică și investițiilor chineze

Complexitatea acestor colaborări nu trebuie subestimată. Ungaria a blocat sau a întârziat în mod repetat declarații UE critice la adresa Chinei, mai ales în ceea ce privește drepturile omului din Hong Kong. În același timp, Orbán a invitat companii chineze să-și extindă operațiunile în Ungaria.

CATL, producătorul chinez de tehnologie și baterii care pare să aibă legături strânse cu Partidul Comunist Chinez, areplanuri să înființeze o fabrică de baterii în Ungaria, în valoare de 7,3 miliarde de euro. BYD, gigantul chinez din industria automobilelor electrice, a anunțat că va construi prima sa fabrică europeană de automobile în Ungaria. Cea mai mare bază logistică și de producție din afara Chinei a companiei de telecomunicații Huawei se află în Ungaria.

Unul dintre proiectele principale ale BRI, calea ferată Budapesta-Belgrad, trece prin Ungaria. Este un proiect cu multe întârzieri, care a stârnit controverse din cauza costului său ridicat și a deciziei parlamentului ungar de a clasifica detaliile referitoare la acesta. Construcția căii ferate este finanțată în principal printr-un împrumut chinez.

În discursul său eurosceptic, Orbán încadrează ideologic legăturile Ungariei cu state autocratice precum China, Rusia și republicile central-asiatice. Pentru el, este logic ca Ungaria să aprofundeze legăturile cu aceste țări având în vedere declinul Occidentului. Cu toate acestea, proiectul căii ferate servește drept exemplu pentru modul în care corupția influențează politica lui Orbán referitoare la China. Rapoartele au dezvăluit că familia lui Lőrinc Mészáros, cel mai bogat om din Ungaria și prieten din copilărie al prim-ministrului, este unul dintre principalii beneficiari economici ai proiectului feroviar.

Oportunitate de îmbogățire

După cum mi-a spus o persoană care cunoaște situația, „deși conceptul-umbrelă al deschiderii spre est a reprezentat o bază ideologică... elita de la putere l-a văzut în primul rând ca pe o oportunitate de afaceri pentru accelerarea bogăției”. Elitele de afaceri care au legături cu Orbán vor putea beneficia de pe urma investițiilor chineze în fabrica de baterii din Ungaria. Publicația de investigații VSquare a raportat că companiile chineze plănuiesc să construiască centrale solare pentru a-și satisface nevoile energetice, ca parte a unei investiții estimate la 2,5 miliarde de dolari. Potrivit VSquare, acest lucru ar aduce beneficii companiilor subcontractoare ungare care au legături cu guvernul deoarece acestea domină anumite segmente ale industriei energiei solare.

Principalul risc este că extinderea legăturilor comerciale ale Ungariei cu China va ajuta elitele politice să-și consolideze puterea asupra statului și societății deoarece devin un sac fără fund și sunt lipsite de transparență. Astfel, aceste proiecte ar consolida rețeaua clientelară pe care Orbán a construit-o în ultimul deceniu și jumătate, subminând și mai mult calitatea guvernării și încrederea în instituțiile democratice ale țării. China se folosește de un „capital coroziv” (lipsa transparenței, responsabilității și orientării spre piață) pentru a influența elaborarea politicilor în Ungaria și nu numai, contribuind astfel la deteriorarea democrației ungare.

Orbán trâmbițează legăturile sale cu China pentru că vrea să se prezinte ca un actor global. Investițiile chineze susțin și legitimizează rețeaua sa clientelară coruptă. Orbán va continua probabil să se bazeze pe investiții din state autocratice precum China pentru a-și consolida sprijinul în țară. Prin urmare, Ungaria lui Orbán va rămâne probabil un obstacol în procesul decizional comun al UE care încearcă să contracareze influența globală tot mai mare a Chinei.

Decuplarea de Beijing

Pentru UE, care a încurajat statele membre să „reducă riscurile” și, în unele cazuri, să se „decupleze” de Beijing, ar trebui să existe îngrijorări cu privire la modul în care anumite investiții sunt folosite pentru a susține un guvern din ce în ce mai nedemocratic.

Acest lucru este adevărat mai ales în ceea ce privește furnizarea de tehnologii curate, un spațiu pe care China îl domină.În Ungaria și în Polonia, partenerul său de la Vișegrad, are loc o cursă pentru a conduce procesul european de trecere la autovehiculele electrice. Acest lucru a scos în evidență necesitatea măririi producției de baterii litiu-ion și, la rândul său, a creat un climat în care investițiile străine directe sunt căutate în mod activ de guvernele respective. În cazul Poloniei, dependențele sunt de așa natură încât 70% din panourile fotovoltaice ale țării sunt fabricate în prezent în China și, deși acest lucru a început să fie discutat pe plan național, foarte puține persoane în afara grupurilor de experți par să fie îngrijorate de jocul dublu care are loc, dat fiind rolul Beijingului de facilitator al agresiunii Rusiei la granițele Europei.

Europa Centrală devine datoare Chinei

Adevărul este că, în lipsa unor contramăsuri adecvate, ne apropiem rapid de situația în care mari părți din Europa Centrală și de Est riscă să devină datoare Chinei și să fie nevoite să se supună cerințelor sale. Impacturile unor asemenea dependențe nu ar trebui privite exclusiv dintr-o perspectivă locală. Acestea vor submina și vor pune sub semnul întrebării viabilitatea viitoare a pieței europene, având în vedere istoricul Beijingului de a eroda reglementările și de a alimenta corupția în țările în care investește.

Comportamentul actual al Ungariei, o țară care se află deja pe o traiectorie democratică descendentă, și al vecinilor săi ar trebui să servească drept avertisment pentru liderii UE în ceea ce privește amploarea dependențelor statelor membre și daunele pe care Europa le-ar putea suferi în urma amestecului Chinei.

Articol scris de Edit Zgut-Przybylska. Este profesor asociat la IFIS în cadrul Academiei Poloneze de Științe și profesor invitat la CEU Democracy Institute.