NEWSWEEK: Iranul condamnă noile sancţiuni ale SUA afirmând că americanii "nu au niciun drept să vorbească" despre alegeri libere

Un înalt oficial iranian a ripostat împotriva noilor sancţiuni ale SUA, punând sub semnul întrebării propriul trecut al acestei ţări în privinţa organizării unor alegeri libere şi corecte, precum şi în privinţa luptei împotriva terorismului.

Abbas Ali Kadkhodaei, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Gardă, s-a numărat printre cele cinci persoane care, joi, au fost înscrise pe lista neagră a Biroului din Departamentul Trezoreriei pentru Controlul Activelor Străine din cauza rolului avut în "verificarea" candidaţilor la actualele alegeri parlamentare din Iran. Reprezentantul special al Departamentului de Stat pentru Iran a afirmat că "regimul nu recunoaşte dreptul iranienilor de a avea un parlament reprezentativ, hotărând dinainte cine este abilitat să candideze pentru un post", dar Kadkhodaei a ripostat pe Twitter.

El a afirmat că acuzaţiile lui Hook sunt "demne de regimul american, un regim încă marcat de incertitudini electorale şi de asasinarea unor pionieri ai luptei împotriva terorismului".

"Statele Unite nu au niciun drept să vorbească despre înaltele personalităţi ale Iranului", a adăugat Kadkhodaei. Printre ceilalţi oficiali sancţionaţi joi se mai numără secretarul Ahmad Jannatin, fostul ministru iranian al justiţiei, Mohammad Yazdi şi Siamak Siamak Rahpeyk şi Mohammad Hasan Sadeghi Moghadam, doi oficiali însărcinaţi cu supervizarea alegerilor.

În ultimul său raport publicat în luna mai a anului trecut, Proiectul pentru Integritate Electorală, un program universitar independent al Universităţii Harvard şi al celei din Sydney, a acordat Statelor Unite 61 dintr-un total de 100 de puncte posibile în privinţa corectitudinii electorale, în timp ce Iranului i-a acordat 49 de puncte. Atât Washingtonul, cât şi Teheranul organizează alegeri în mod regulat, dar sistemele lor politice sunt foarte diferite.

Statele Unite permit tuturor cetăţenilor cu drept de vot să candideze pentru un anume post, dar sistemul bipartit al ţării oferă în general şanse persoanelor susţinute fie de Partidul Republican, fie de Partidul Democrat. Ultimele alegeri primare vizând desemnarea unui candidat care să îl înfrunte pe Donald Trump la alegerile din noiembrie au stârnit controverse în această lună, când rezultatele finale ale scrutinului din Iowa, extrem de apropiate, au putut fi anunţate abia după câteva zile.

Iranul are un sistem mult mai restrictiv în privinţa selectării candidaţilor. Deşi Parlamentul Iranului este ocupat de două coaliţii importante reprezentând mai multe grupări politice laolaltă cu candidaţi independenţi, precum şi alte forţe politice sau diverse minorităţi, atât parlamentarii, cât şi preşedintele trebuie validaţi mai întâi de liderul suprem şi de cei 12 membri ai Consiliului de Gardă.

În acest an, dintr-un total de 14500 de persoane care s-au înscris în luna decembrie, Consiliul de Gardă a respins peste 9000 de înscrişi, ei fiind astfel înpiedicaţi să participe la alegerile din această lună pentru ocuparea celor 290 de fotolii ale parlamentului. Numărul-record al respinşilor a stârnit nemulţumirea moderaţilor şi reformiştilor, printre aceştia numărându-se şi actualul preşedinte, Hassan Rouhani, care, luna trecută, a avertizat că demersul ar putea ameninţa "democraţia şi suveranitatea naţională" a ţării.

Alegerile de vineri survin într-o prioadă destul de tulbure pentru Republica Islamică, ea confruntându-se cu tensiuni atât pe plan intern, cât şi extern. În cadrul campaniei sale de "presiuni maxime", Administraţia Trump a impus sacţiuni tot mai dure împotriva Teheranului, sancţiuni care au stârnit tulburări în regiune şi care au afectat foarte grav economia iraniană.

Tensiunile continuă să crească, iar Garda Rvoluţionară le-a cerut iranienilor să vină să voteze în număr cât mai mare.

Mesajul a fost reluat şi de alţi înalţi oficiali, printre care general-maiorul Hossein Salami, din Garda Revoluţionară, şi şeful Statului Major, general-maiorul Mohammad Bagheri. O altă personalitate importantă, secretarul Consiliului Suprem pentru Securitate Naţională, Ali Shamkhani, a transmis pe Twitter următorul mesaj: "#un Iran puternic fără un parlament puternic este un vis imposibil. Într-un sistem democratic religios, implicarea politică este singura cale de a forma un parlament puternic".

SABAH: Merkel, Macron şi Putin-întâlnire critică pentru Idlib

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, au discutat despre situaţia din Idlib. Macron şi Merkel au avut o convorbire telefonică cu Putin şi au lansat un apel pentru încetarea imediată a confruntărilor în Idlib. Cei doi lideri au anunţat că sunt pregătiţi pentru a se întâlni în scopul găsirii unei soluţii politice la problema Idlib cu preşedintele Putin şi preşedintele Erdoğan.

În comunicatul scris remis de purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, se precizează că Merkel şi Macron au avut o convorbire telefonică cu Putin.

Cancelarul Merkel şi preşedintele Macron şi-au exprimat neliniştea privind situaţia umanitară dezastroasă din oraşul Idlib, din Siria, şi au lansat un apel preşedintelui Putin pentru încetarea imediată a confruntărilor.

Cei doi lideri au solicitat ca transporturile cu ajutoare umanitare să nu fie împiedicate să ajungă la cei care au nevoie de aceste ajutoare şi au anunţat că sunt pregătiţi pentru a se întâlni cu Putin şi preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, pentru a găsi o soluţie politică la criza din Idlib.

LE POINT: Afganistan: Statele Unite sunt aproape de un acord cu talibanii

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, intenționează să semneze un acord pe 29 februarie, dacă armistițiul va fi respectat până atunci, lucru confirmat de talibani.

Statele Unite se pregătesc să semneze un acord cu talibanii, cu condiția unei perioade de reducere a violenței în Afganistan, a anunțat, vineri, secretarul de stat american Mike Pompeo. "Odată implementată cu succes (reducerea violenței), semnarea acordului dintre Statele Unite și talibani ar trebui să meargă înainte", a declarat Mike Pompeo. "Ne pregătim ca semnarea să aibă loc pe 29 februarie", a precizat el.

Acest acord implică retragerea trupelor americane în schimbul unor garanții de securitate din partea talibanilor.

"După negocieri îndelungate, (cele două părți) au convenit să semneze acordul finalizat în prezența observatorilor internaționali (...) pe 29 februarie", au confirmat talibanii într-un comunicat. Atât Statele Unite, cât și insurgenții vor crea acum "o situație de securitate adecvată" înainte de această dată, au continuat ei. Această dată fusese avansată cu puțin timp înainte de un înalt oficial afgan, care a indicat că semnarea acordului va avea loc în capitala Qatarului, dacă "reducerea violenței" anunțată de americani și talibani va fi respectată.

Acest armistiţiu parțial, care trebuie să dureze o săptămână, dar care nu pare să fi început - un atac taliban împotriva armatei afgane a avut loc duminică trecută în Nord-, a fost încheiat pentru a conduce la semnarea unui acord între Statele Unite și talibani. Acesta va marca o etapă importantă în conflictul din Afganistan, care durează de  opt ani, ca urmare a atentatelor din 11 Septembrie.

În comunicatul său, Mike Pompeo a indicat că negocierile interafgane vor începe la puţin timp după semnarea acordului din 29 februarie. Ele "se vor baza pe acest pas fundamental pentru a ajunge la o încetare completă și permanentă a comflictului și la o viitoare foaie de parcurs politic pentru Afganistan", a declarat el, adăugând că provocările rămân, dar că progresele înregistrate până acum au dat "speranță" și au reprezentat "o adevărată oportunitate" pentru pace. "Statele Unite fac apel la toţi  afganii să profite de ocazie", a continuat el.

Moscova a salutat imediat "un eveniment important" pentru pace. De asemenea, NATO nu a întârziat să salute anunțul acordului dintre Washington și talibani, care deschide calea către "o pace durabilă", a declarat secretarul său general, Jens Stoltenberg. NATO primeşte "favorabil anunțul că s-a ajuns la un acord privind reducerea semnificativă a violenței", a spus Jens Stoltenberg într-un comunicat. Acest acord poate "deschide calea negocierilor între afgani și a unei păci durabile", a adăugat el.

Revista presei internaționale a fost relizată de RADOR.