Copiile după acte ar putea dispărea. Ce prevede un nou proiect legislativ

Copiile după acte ar putea dispărea. Ce prevede un nou proiect legislativGhișeu. Sursa foto: arhiva EVZ

Un proiect legislativ propune schimbări în relația dintre cetățeni și instituțiile publice, prin eliminarea obligației de a depune documente deja existente în bazele de date ale statului. Măsura vizează simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației, într-un context în care digitalizarea serviciilor publice devine o prioritate. Inițiativa apare după numeroase sesizări primite de autorități din partea cetățenilor, care au reclamat că sunt obligați să prezinte în mod repetat aceleași documente, deși informațiile sunt deja disponibile în registrele oficiale, inclusiv în cazul utilizării noii cărți electronice de identitate, semnalate pe platforma fara-hartie.gov.ro.

Copiile după acte ar putea dispărea. Ce prevede un nou proiect legislativ

Problemele semnalate vizează situații în care instituțiile cer documente pentru confirmarea unor informații care există deja în sistemele statului, ceea ce generează proceduri inutile.

„În practică, persoana este obligată să fotocopieze, să scaneze sau să depună documente pentru confirmarea unor informații care se regăsesc deja în registre publice”, arată inițiatorii.

Potrivit proiectului, instituțiile publice nu vor mai avea voie să solicite sau să rețină copii ale actelor de identitate sau alte documente care pot fi verificate direct în sistemele informatice ale statului. Regula se va aplica inclusiv entităților care oferă servicii publice, precum notarii.

Nerespectarea acestor prevederi va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei.

Digitalizare

Digitalizare. Sursa: Everythingpossible | Dreamstime.com

Verificarea datelor va fi făcută direct în registrele oficiale

Datele privind identitatea, domiciliul sau reședința vor fi accesate direct din Registrul național de evidență a persoanelor, însă doar în scopuri strict legate de furnizarea unui serviciu public sau de îndeplinirea unei obligații legale.

Guvernul urmează să stabilească normele tehnice pentru aplicarea unitară a acestor măsuri.

Sesizările cetățenilor au scos la iveală numeroase situații considerate absurde. Adulții sunt obligați să prezinte certificatul de naștere la fiecare reînnoire a actului de identitate, iar persoanele căsătorite trebuie să aducă certificatul de căsătorie.

În același timp, persoanele divorțate sunt nevoite să prezinte hotărârea de divorț chiar și după perioade îndelungate. În alte cazuri, cetățenii trebuie să prezinte certificate de deces, extrase de carte funciară sau chiar să aducă proprietarul locuinței la ghișeu pentru stabilirea domiciliului.

O parte dintre măsuri au fost deja aplicate

Autoritățile susțin că o parte dintre măsuri au fost deja implementate. Începând cu 25 martie 2026, funcționarii sunt obligați să verifice singuri datele în sistemele informatice, fără a mai solicita documente pe suport de hârtie. În același timp, băncile au primit acces la baza de date și nu mai cer adeverințe de domiciliu, iar un sistem similar este testat pentru notari.

Pentru extrasele de carte funciară, verificările trebuie realizate direct în sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, documentele pe hârtie urmând să fie solicitate doar în cazul unor probleme tehnice.

Alte schimbări pregătite de Guvern

Guvernul anunță și alte reforme în perioada următoare, printre care posibilitatea stabilirii reședinței online, fără deplasare la ghișeu, cu termen estimat pentru finalul lunii mai 2026. De asemenea, se analizează introducerea procedurilor digitale pentru „luarea în spațiu”.

„Sesizările cetățenilor nu sunt reclamații în van, sunt date. Iar datele schimbă lucruri”, a declarat Oana Gheorghiu.

În paralel, autoritățile pregătesc implementarea Portofelului european pentru identitate digitală (EUDI Wallet), o aplicație care va permite cetățenilor să se identifice și să semneze documente direct de pe telefonul mobil.

Introducerea acestui sistem va deveni obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene până la sfârșitul anului 2026, fiind considerată un pas esențial în digitalizarea serviciilor publice și private.