Pentru a putea fi înscrişi în unităţi preşcolare, sute de copii romi din ţară au mers toată vara la grădiniţe organizate cu fonduri europene.

Patru bărbaţi aşezaţi pe bordura de pe marginea drumului îşi umplu cu vârf paharele cu vin, lăsând să se scurgă câte o picătură şi "pentru morţi". La colţul Pieţei Rahova, un băieţel de nici zece ani, ars de soare, păşeşte ţanţoş, cu mâinile în buzunar. "Ţigări, ţigări, ţigări avem...", murmură el ca un descântec, cu glas aproape stins, dar suficient de tare pentru urechile fumătorilor.

Cum intri pe strada Pucheni, colţ cu piaţa, un miros greu de gunoi îţi înţeapă nările, gata să ajungă la creier. E ora 10.00 dimineaţa. În spatele pieţei, din trei blocuri gri parcă desenate de o mână nesigură de copil, ţâşnesc câteva antene parabolice ca nişte flori de rochiţa rândunicii pe o câmpie stearpă.

Pe strada care se întinde leneşă, parcă la infinit, au răsărit şi câteva centre comerciale unde îţi poţi cumpăra o tarabă la incredibilul preţ de 799 de lei. Numele bazarului face parcă în ciudă locului: "Doldora".

La şcoală sau în piaţă

La fel de contrastantă pare şi curtea mare, cu tobogane colorate şi un teren de fotbal în mijloc, ceva mai verde decât restul grădinii, pe care este imposibil să nu o observi la numărul 55. În mijlocul curţii stă o clădire îngrijită din ale cărei geamuri zâmbesc personaje din desene animate. E Grădiniţa 169 care nici în plină vacanţă de vară nu s-a lăsat cuprinsă de tăcere.

Dintr-o sală de la parter se aude un cântec vesel din glasuri de clopoţel. 20 de copii romi - care au venit în fiecare zi, de multe ori chiar însoţiţi de părinţi, la grădiniţa de vară organizată cu bani europeni de "Salvaţi Copiii" - dau o serbare de încheiere a cursurilor, cu două săptămâni înainte de a începe cursurile normale la grădiniţă sau la şcoală.

După ce şi-au spus poeziile, îngânaţi din spate de mamele emoţionate şi ajutaţi din când în când de educatoare, s-au pus pe dansat. Una dintre fetiţe îşi aşază fustiţa galbenă aproape ridicând-o în cap. A uitat că e pe scenă.

Micuţii se aşază apoi la măsuţele croite pe măsura lor şi încep să lipească hârtie creponată pe câteva răţuşte din plastic. Una dintre mămici s-a proptit în geam şi îşi supraveghează băieţelul care "se învaţă cu şcoala". "Fata e deja în clasa a treia. Băiatul... l-am adus să se obişnuiască. Îmi place că vin la şcoală, eu mai fac lecţii cu ei, dar nu e ca aici, cu doamna educatoare. Eu vreau să facă şcoală", spune hotărâtă femeia care şi-a pus deja în cap ce-o s-o facă pe fetiţă: "Avocat". "Eu vreau doctoriţă, dar...", spune sfioasă fata ca şi cum în acea clipă i s-ar fi schimbat destinul.

Mama ştie că, în cazul în care nu se vor duce la şcoală, cu siguranţă nu vor cunoaşte altă casă decât Rahova. Poate îşi vor găsi ceva de muncă prin piaţă sau poate vor face parte dintre cei care mai sar gardul şcolii doar ca să vandalizeze vreo bancă. Dar asta nu se va întâmpla, cel puţin nu acum.

Cei 20 de prichindei vor intra pe 13 septembrie, când se deschide anul şcolar, pe poarta şcolii. "Educaţia primară, începută la o vârstă cât mai mică, este o condiţie fără de care cu greu putem vorbi despre integrare socială, mai ales în cazul copiilor romi." GABRIELA ALEXANDRESCU, preşedinte executiv "Salvaţi Copiii"

ACCES LIMITAT LA EDUCAŢIE

Mulţi copii romi, excluşi din şcoli

Educaţia este un drept pentru toţi copiii din România. Nu însă şi pentru cei săraci sau pentru cei de etnie romă care, de multe ori, sunt excluşi din şcoli şi lăsaţi pradă analfabetismului. Aşa susţin reprezentanţii organizaţiei "Salvaţi Copiii", iniţiatorii proiectului intitulat "Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!", de care au beneficiat în această vară nu mai puţin de 860 de copii cu vârste între 3 şi 6 ani din 43 de comunităţi defavorizate din toată ţara.

"Din experienţa acumulată de «Salvaţi Copiii» în decursul atâtor ani de activitate, educaţia primară, începută la o vârstă cât mai mică, este o condiţie fără de care cu greu putem vorbi despre integrare socială, în special în ca zul copiilor romi. Tocmai de aceea, alături de copii, în program sunt incluşi şi părinţii, pentru ca ei să devină conştienţi că, fără educaţie, micuţii lor sunt din start defavorizaţi", explică Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al organizaţiei care activează de 20 de ani în România.

Romi prea puţini pe hârtie

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât aproape 80% dintre tinerii neşcolarizaţi sunt de etnie romă, iar 38% dintre aceştia sunt "analfabeţi funcţionali", după cum arată datele furnizate de Raportul "România Educaţiei, România Cercetării", elaborat de Comisia Prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării" - 2007.

Când vine vorba despre înscrierea la grădiniţă, doar un sfert dintre părinţii romi aleg să-şi ducă micuţii la cursurile preşcolare. În plus, deşi există locuri speciale pentru romi în învăţământ, din cauza ideilor preconcepute şi a discriminării, un număr destul de mic de romi îşi declară apartenenţa la etnie.

"Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, doar 250.000 de elevi îşi declară etnia la înscrierea la facultate. Sperăm ca, pe viitor, numărul acestora să crească, cu ajutorul programelor pe care le derulăm", explică Florin Fleican, inspector în cadrul ministerului.

La toate acestea se adaugă faptul că un loc la grădiniţă este destul de greu de obţinut în majoritatea oraşelor mari ale ţării. "Este impardonabil ca două treimi dintre copiii de etnie romă să nu aibă acces la educaţie într-o ţară în care educaţia este un drept. În Bucureşti există 57.000 de copii cu vârste între 3 şi 7 ani şi doar 31.000 de locuri în grădiniţă", conchide Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. 860 de copii, cu vârste între 3 şi 6 ani, au urmat cursurile grădiniţelor de vară