Sunt familii de sârbi în Banat atât de conservatori încât nu sărbătoresc deloc Crăciunul din decembrie, nu împodobesc casa şi nu fac cadouri. Copiii lor pot fi, în sfârşit, fericiţi: începe Crăciunul.
Pentru câteva zeci de mii de români, Moş Crăciun a venit abia în noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Sunt sârbi, ucraineni sau ruşi lipoveni şi celebrează Crăciunul pe rit vechi. Adică, după calendarul Iulian. În seara de ajun, vineri, au aprins "bandjakul" (un stejar tânăr, tăiat ritualic de capul familiei), în curtea bisericilor, apoi au petrecut cu familia, cu bucate tradiţionale de post. Pe rit vechi, bradul n-are nicio semnificaţie Pe 24 decembrie, sârbii din Timişoara nu l-au aşteptat pe Moş Crăciun decât dacă au fost oaspeţi în casele unor români. Nu au împodobit nici bradul. Ce-i drept, nu au făcut-o nici pe 6 ianuarie, dar acum s-au pregătit temeinic pentru Crăciun. În secolul XXI, peste 100.000 de români respectă o tradiţie moştenită de la strămoşi. Iar tradiţia lor decalează Crăciunul cu două săptămâni. În plus, la ei Moşul vine fără să aibă nevoie de pom împodobit. Eventual, ard, ritualic, pentru prosperitate în anul care vine, un stejar tânăr. "Bradul nu este în tradiţia noastră", susţine Slavomir Gvozdenovici. Acesta mărturiseşte că a petrecut ajunul Crăciunului în 24 decembrie, cu nişte prieteni români, dar că în familie respectă toate tradiţiile Crciunului pe stil vechi, adică pe 6 ianuarie. "Întotdeauna ţinem numai Crăciunul pe rit vechi. În decembrie, am fost la cumnatul meu, care este român. Noi respectăm anul nou oficial şi sărbătorile statului, dar în rest ne respectăm tradiţiile de creştini ortodocşi pe stil vechi", explică Gvozdenovici. Chiar dacă nu ţin Crăciunul "oficial" din decembrie, tot sunt câştigaţi: toată lumea are liber de la serviciu. Crăciun cu repetiţie şi multe obiceiuri frumoase Aşa cum cere tradiţia moştenită de la părinţi şi bunici, în noaptea de Ajun a Crăciunului Iulian, ca şi în casele celorlalţi sârbi, a avut grijă să pună câteva fire de paie pe jos, în camere. "În copilăria mea, mama aşternea o faţă de masă albă, peste aceste paie, în sufragerie, şi masa din seara de Ajun o luam pe jos, în jurul acestei feţe de masă pusă pe paie. Paiele simbolizează ieslea în care s-a născut Isus", mai povesteşte sârbul. Atunci când s-au mutat la oraş, oricât de ancoraţi au crescut în tradiţiile iuliene, slavii s-au adaptat. Mai ales când în familie a apărut şi câte un copil. Dacă ceilalţi copii făceau bradul pe 24 decembrie, oricât de netradiţional era copacul împodobit în viaţa lor, au început să cumpere şi copacul veşnic verde şi podoabele din beteală. "Noi ţinem Crăciunul de două ori, prima dată în 25 decembrie, apoi în 7 ianuarie. Nu putem altfel. Fiul nostru vede la televizor şi la alţi copii că vine moşul în 24 noaptea, ar fi prea greu să îi explicăm cum în credinţa noastră, tradiţional, moşul apare peste câteva săptămâni", spune şi Dragoslav Rancov. Bărbatul recunoaşte însă că nici el, nici nevasta lui, sârboaică şi ea, nu se stresează prea tare pentru "primul Crăciun". Adică, dacă e zi de lucru, merg la serviciu, fac lucruri care ţin de o rutina zilnică, nu de o zi de sărbătoare. "Dacă am de spălat rufe, spăl, pentru că nu consider că acea zi e o sărbătoare religioasă pentru mine", spune femeia. Ascund bănuţi în plăcintă La fel povesteşte şi Rajca Ilin. O sârboaică crescută cu tradiţii respectate din moşi strămoşi. "Îmi amintesc cum tata aducea în seara de ajun, pe 6 ianuarie, un sac de paie în casă, din care presăra prin locuinţă, iar ce rămânea îl punea sub masa în jurul căreia ne adunam de Crăciun. Nu pot spune că ţinem amândouă Crăciunurile, dar întotdeauna, în 25 decembrie, pregătesc o masă bună, depsebită de ceea ce gătesc în restul zilelor săptămânii. Crăciunul pentru noi este acum, în ianuarie, şi am pregătit cesnica tradiţională (un fel de baklava în care se ascund bănuţi, boabe de grâu şi porumb, ba chiar şi o aşchie din pragul casei - n.r.)", a povestit femeia. În multe case, gospodinele mai prepară un colac care va fi mâncat împreună cu vin roşu în ziua Crăciunului, pentru bunăstarea şi sănătatea familiei.
"Sretan Bozici!"
Cine găseşte banul în cesnica are noroc tot anul
Tradiţia spune că în seara de Ajun se sărbătoreşte cu mâncare de post – zacuscă, fasole bătută - şi peşte. Pe masă se mai pun fructe tradiţionale: mere şi nuci, paie pe jos şi o ramură de stejar. În prima zi de Crăciun, primul om care intră în casă trebuie să fie un tânăr.
Acesta se numeşte polozainik şi trebuie să primească daruri. Tot un obicei este şi ascunderea unui ban în pâinea care s-a copt în casă sau în cesnica, existând credinţa că acela care găseşte banul va avea noroc tot anul.
În România trăiesc aproximativ 22.500 de sârbi, marea lor majoritate în judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin. Ei îşi vor ura mâine "Sretan Bozic!". La fel îşi spun, vinri, "Crăciun fericit" cei peste 60.000 de ucraineni şi cei aproximativ 35.000 de ruşi lipoveni.
GOSPODARI. Bucatele sârbeşti sunt la fel de gustoase ca şi cele româneştiFoto: ADrian Pîclişan
Recomandările noastre
