Consumul de alcool în Uniunea Europeană a scăzut cu 0,5 litri între 2010 și 2020. Cu toate acestea, există mai multe țări în care consumul a crescut. Cum stă România la acest capitol.

Consumul de alcool în UE a scăzut. Unii oameni nu mai consumă alcool ca înainte, cel puţin asta arată un studiu. Mai exact, consumul de alcool pe cap de locuitor din Uniunea Europeană a scăzut cu 0,5 litri în decurs de un deceniu, arată studiul.  În țara noastră, însă, se bea mai mult. În 2020, de exemplu, românii au consumat câte 11 litri de alcool, depășind media Uniunii Europene.

Consumul de alcool în UE a scăzut

Consumul de alcool în Regiunea Europeană a OMS, care acoperă 53 de țări, inclusiv Rusia și țările învecinate, a scăzut de la 12 litri în 2000 la 9,5 litri în 2020. O scădere de 2,5 litri (21%). În ciuda acestei scăderi, regiunea are în continuare cel mai ridicat nivel de consum de alcool per persoană din lume.

Anual, fiecare persoană de 15 ani și peste bea în medie 9,5 litri de alcool pur. Acest lucru este echivalent cu 190 de litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de băuturi spirtoase.

Consumul de alcool în UE a scăzut. Sursa foto: Pixabay

În medie, cetățenii din Uniunea Europeană au consumat 9,8 litri de alcool.

• Germania (10,6 litri) a avut cel mai mare consum de alcool.
• România între 10 şi 11 litri.
• Franța (10,4 litri),
• Spania (7,8 litri),
• Italia (7,7 litri),
• Marea Britanie avea 9,7 litri.

Consumul a scăzut cu peste un litru în 14 țări

Consumul de alcool a cunoscut o scădere de peste un litru în 14 țări, în timp ce a crescut în alte 5 țări în această perioadă. Irlanda și Lituania au înregistrat cea mai mare scădere a consumului de alcool în această perioadă. A scăzut cu 2,1 litri în ambele țări, urmate îndeaproape de Spania și Grecia (ambele 2 litri). În România a scăzut cu un litru.

Țările de Jos, Franța, Cipru și Finlanda au înregistrat, de asemenea, scăderi de peste 1,5 litri. Valoarea scăderii a fost, de asemenea, între un litru și 1,5 litri în Serbia, Belgia, Croația, Danemarca, Elveția și Germania.

Consumul de alcool în UE a scăzut. Sursa foto: Pixabay.

Cum stau românii la acest capitol

Cei mai mulţi betivi sunt la țară, unde bodegile sunt pline de dimineață, până seara târziu. Berea și vinul se vând cel mai mult la cârciumă.

„Nu ai treabă cu tensiunea, nu îți trebuie doctorii dacă bei o țuică din asta de dimineață, pe nemâncate”, o spune nea Gică Baciu este cel mai vârstnic producător de țuică din țară. La 102 ani, gospodarul din Lopătari este convins că licoarea sa, băută cu răspundere, i-a prelungit viața.

Ca el gândesc probabil foarte mulți români. Ion, din Vadu Pașii, se jură că bea cu măsură, și doar acasă. Ar merge şi la câciumă dar nu-i permite pensia.

„Eu unul după ce mănânc beau două pahare de vin, beau vinul meu acasă, țuica mea, nu mă duc la magazin, doar vara când mi-e sete beau o bere, dar în general țuica și vinul. Alții, cu banul în mână, la magazin, o bere, un coniac, un pahar de vin și gata se duc banii. Dacă ai făcut asta zi de zi se duc câte 20, 30 de lei pe alcool”, a mai spus Ion.

Multe țări europene au implementat o serie de politici pentru a limita consumul de alcool, cum ar fi impozitarea, restricțiile privind disponibilitatea alcoolului și interzicerea publicității pentru alcool. Cu toate acestea, rezultatele sunt slabe.