Greva profesorilor a intrat în cea de-a doua săptămână, iar guvernul nu pare să aibă o soluție pentru a-i pune capăt. În aceste condiții, părinții și elevii încep să se gândească la consecințele pe care le va avea protestul asupra viitorului lor. Cei mai afectați sunt elevii din clasele terminale care ar trebui să susțină, în această perioadă, examenele naționale, dar și admiterea la facultate.

Pentru elevi, dar și pentru părinți, greva cadrelor didactice reprezintă o nouă pauză forțată care produce consecințe asupea educației lor. De atlfel, problemele au apărut încă de la începutul anului școlar, primul cu o nouă structură. Școala a demarat cu întârziere pentru fiecare modul de învățământ, iar zilele libere acordate de guvern și procedura de recuperare a acestora au bulversat și mai mult programul educațional.

Mai mult, profesorii spun că actualele generații de elevi suferă, deja, din cauza golurilor din educație pe fondul pandemiei de Coronavirus. Iar peste toate aceste probleme se suprapune greva generală, departe de a se încheia.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat, duminică, faptul că Guvernul a pregătit o ordonanţă de urgență prin care vor fi acordate o serie de bonusuri pentru profesori, dar nu și o majorare salarială, așa cum au solicitat.

Lipsa unei reacții coerente a Guvernului care nu reușește să vină cu o propunere concertă, în fața sindicatelor din Educație, menită să ducă la deblocare a situației, crește nivelul de incertitudine în rândul beneficiarilor serviciilor de educație, adică a elevilor.

Sindicaliștii iau în calcul amânarea examenelor naționale

În aceste condiții, sunt luate în considerare mai multe scenarii, de la cel mai fericit, oprirea protestelor și revenirea în sălile de curs, la amânarea examenelor naționale, reducerea vacanței de vară pentru recuperarea orelor pierdute și chiar înghețarea anului școlar. Greva a dus la decalarea procedurilor de înscriere în clasele pregătitoare. În plus, evaluarea națională pentru clasa a VI-a a fost amânată, printr-o reglementare a Ministerului Educației pentru zilele de 30 mai, la Limbă și comunicare, respectiv 31 mai pentru Matematică și Științe ale naturii.

Inițial, examenele trebuiau să fie susținute, conform calendarului stabilit de Ministerul Educației pe pe 24 mai, la Limbă și comunicare, respectiv pe 25 mai, la Matematică și Științe ale naturii. Nici noile date nu sunt bătute în cuie, având în vedere că greva este departe de a se fi încheiat, iar profesorii au programat, pe 30 mai, un marș de protest în București.

Președintele Federației Sindicatelor din Educație, Marius Nistor, a spus că examenele ar putea fi amânate.

„A fost o pandemie și spre deosebire de alte state care au anulat toate examenele, în România examenele au fost susținute. În momentul de față vorbim de amânarea examenelor pentru că suntem în această acțiune de protest fără precedent și rugăm copiii și părinții să ne înțeleagă și să fie alături de noi”, a spus Marius Nistor, la Digi24.

Elevii cer proceduri urgente pentru înscrierea la Bac

Începând de luni, 29 mai, elevii din anii terminali ar trebui să se înscrie pentru examenul de Bacalaureat, însă, în multe școli, așa cum atrag atenția elevii, nu există cadre didactice care să opereze această procedură. La finalul săptămânii acesteia, pe 2 iunie, ar trebui să se încheie cursurile pentru elevii claselor a XII-a, astfel încât aceștia să poată să se pregătească pentru Bac.

Elevii par mult mai îngrijorați, mai ales că sunt interesați direct, decât oficialii de la guvern, de respectarea procedurilor și de organizarea examenelor. În acest context, Consiliul Național al Elevilor a solicitat stabilirea unei proceduri de urgenţă pentru înscrierea la examenul de Bacalaureat. Ei au transmis o scrisoare deschisă către premierul Nicolae Ciucă și ministrul Educației, Ligia Deca.

„Astăzi ar trebui să înceapă înscrierea la examenul de bacalaureat, etapa de debut a calendarului celor mai importante examene naţionale. Însă, din păcate, unii elevi din România nu vor avea această posibilitate, luând în calcul întregul context în care ne aflăm şi probabilitatea ca resursa umană a unor unităţi de învăţământ să nu permită organizarea optimă a acestui proces”, au arătat reprezentanții Consiliului Naţional al Elevilor.

Perioada în care elevii de clasa a XII-a se pot înscrie pentru examenul de Bacalaureat 2023 a fost stabilită pentru intervalul 29 mai – 7 iunie. Examenul propriu-zis urmează să fie susținut, dacă se va încheia criza din Educație, între 12 iunie și 7 iulie când ar trebui să se afișeze rezultatele finale. Conform calendarului, între 17 și 24 iulie 2023 urmează înscrierea pentru sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, iar între 7 și 29 august ar trebui să se desfășoare examenul propriu zis.

Recuperarea orelor pierdute în timpul grevei

O altă consecință a acestei greve prelungite este legată de recuperarea orelor. Deja s-a intrat în cea de-a doua săptămână de protest, astfel că nu va mai fi posibilă recuperarea orelor pierdute până la finalul anului școlar. De altfel, reprezentanții părinților și elevilor susțin că recuperarea acestor ore ar trebui să se facă după un calendar, stabilit de Ministerul Educației, în anul școlar viitor, pentru a nu afecta vacanța elevilor.

„În acest moment, nu știm de la câte zile de grevă ne raportăm. Dacă vorbim de 2-3 zile, nu cred că este nevoie. Dar dacă vorbim de o grevă pe o perioadă de 2-3 săptămâni, cu certitudine că trebuie gândit la începutul anului școlar următor recuperarea acestor ore”, declara pe 23 mai, reprezentantul președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache.

În acest context, există varianta ca școala să înceapă mai devreme, decât data stabilită inițial, de la 1 septembrie. Elevii ar urma să recupereze în perioada respectivă orele pierdute în prezent, cu greva. Viitorul an școlar ar trebui să înceapă pe 11 septembrie 2023.

Asociațiile de elevi nu sunt de acord cu înghețarea anului școlar

Cea mai neagră ipoteză de lucru, prevede înghețarea anului școlar și repetarea cursurilor, de către profesori. Acest lucru ar implica ca mediile să nu fie încheiate de profesori, iar examenele naționale să fie suspendate. Este cea mai puțin probabilă ipoteză și care va avea consecințe dramatice asupra elevilor.

Președinta Asociației Elevilor din Constanța, Ariana Dudună, caracteriza, zilele trecute, o astfel de ipoteză, drept „catastrofală”. Ea spunea că ideea înghețării anului școlar este vehiculată în scop propagandistic de Guvern. Ariana Dudună spunea că, în cel mai rău caz, se va ajunge la amânarea examenelor pentru elevi, cu una sau două săptămâni. Or, în aceste zile, este ideea cel mai des vehiculată.

„Aș vrea să punctez foarte mult că nu este cazul și nu va fi înghețat anul școlar. Văd că tot e aruncată, în spațiul public, această ipoteză catastrofală sub un semn propagandistic al Guvernului. Nu e cazul. În cel mai rău caz se vor amâna examenele. Poate cu o săptămână, cu două. Dar este un risc mic comparativ cu riscul mare de colaps al sistemului de educație în cazul în care nu vor crește salariile, pentru că deja avem un deficit mare de cadre didactice peste 5 ani, peste 5, 6, 7 ani riscul să nu mai avem deloc profesori”, a spunea Ariana Dudună.

Ministerul Educației nu ia în considerare înghețarea anului școlar

De altfel, nici Ministerul Educației nu ia în calcul o înghețare a anului școlar pe fondul grevei profesorilor. Secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion declara că o astfel de ipoteză ar fi una pesimistă. Oficialul a precizat că și în condițiile în care greva se va prelungi, există note, acumulate de elevi, de-a lungul anului, astfel încât să se încheie mediile și să nu fie nevoie de înghețarea anului școlar.

„Acesta ar fi un scenariu pesimist. Dacă acțiunea de protest va dura o săptămână, două, trei, atunci toate aceste lucruri sunt rezolvabile. Să nu uităm că începând de anul acesta mediile se încheie o singură dată pe an. Prin urmare, în luna mai, când vorbim, avem acumulate note calificative pe întreg anul școlar. Deci tehnic dacă vorbim, încheierea situației școlare n-ar trebui să fie o problemă.

Evident, așa cu două-trei săptămâni, chiar patru în minus, nu ne gândim încă la un astfel de scenariu. Niciodată n-am luat în considerare o acțiune de protest care să dureze atât. Suntem în continuare deschiși la dialog, știți foarte bine, chiar dacă rezultatul întâlnirii de ieri n-a fost cel scontat de către reprezentanții profesorilor, deschiderea la dialog există în continuare și eu, unul, sunt optimist că vom găsi o soluție de comun acord”, declara zilele trecute Sorin Ion, la Radio România Actualități.

Revendicările sindicatelor din Educație

Greva profesorilor a intrat în cea de-a doua săptămână, în condițiile în care guvernul nu pare dispus să accepte o majorare de salarii, în afara cadrului stabilit de viitoarea lege a salarizării. Deși susține că este dispus la dialog și la rezolvarea crizei din Educație, reprezentanții coaliției PSD - PNL - UDMR dau dovadă de inflexibilitate, refuzând să ia în considerare revendicările profesorilor.

Reprezentanții cadrelor didactice aflate în grevă au solicitat, la ultima discuție cu delegația guvernamentală, o majorare de salariu de 25%, în medie, până la intrarea în vigoare a Legii Salarizării Unice. În al doilea rând, aceștia au cerut emiterea unei OUG care să garanteze că, în legislație, salariul profesorului debutant va fi cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie. Acest lucru ar însemna o creștere de 60% a salariilor medii, se mai arată în comunicatul de presă.

Guvernul a propus, la schimb, acordarea unor bonusuri în valoare de 2.500 de lei, în două tranșe, în lunile iulie și octombrie. Propunerea a fost respinsă de greviști. În aceste condiții, Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului Muncii, Marius Budăi, să urgenteze procedurile de adoptare a legii salarizării și să invite sindicatele la discuții pe viitoarele grile.