Adrian Socaciu, președintele Institutului Sportiv Român și inițiatorul Conferinței „Sports Diplomacy”, a acordat un interviu pentru Evenimentul Zilei, în care vorbește despre sport și despre problemele identificate în acest sector.

Care este motivația din spatele conferinței „Sports Diplomacy”?

Conferința pe care Insititul Sportiv Român, pe care îl coordonez, a organizat-o alături de Comisia pentru politică externă și Comisia pentru tineret și sport din Senatul României și în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a avut drept obiectiv adunarea, la aceași masă, a unor importanți reprezentanți ai administrației publice centrale, a corpului diplomatic acreditat la București, reprezentanți ai federațiilor sportive naționale, sportivi, reprezentanți ai mediului privat, societatea civilă si mass-media.

Dorința mea de dialog a plecat de la experiențele pe care le-am avut în delegațiile din străinătate în care am observat că reprezentanți ai sportului din alte state veneau cu strategii integrate care cuprindeau efortul incununat al mai multor agenții, instituții, ministere și chiar intervenții ale mediului privat. La noi, lucrurile nu arată așa, dar îmi doresc ca asta să se schimbe pe viitor.

Astfel, nu cred că am găsit moment mai bun să discutăm despre acest lucru având în vedere contextul anului 2024 care ne-a oferit Campionatul European de fotbal din Germania, Jocurile Olimpice de la Paris și decizia Comitetului Olimpic Internațional de a organiza prima ediție a Jocurilor Olimpice de Esports.

Cum a fost gândită și structurată conferința?

Conferința a avut trei paneluri importante în care s-a discutat despre poziționarea României pe harta diplomației sportive, sportul ca instrument diplomatic și sportul ca brand de țară.

Toți cei care au luat cuvântul au încercat să scoată în evidență problemele pe care le sesizează în sportul românesc și în felul în care este reprezentat pe plan internațional, dar și posibile soluții și strategii.

Care sunt aceste soluții identificate în conferința Sport Diplomacy?

Printre ideile vehiculate s-au numărat importanța sportului în crearea unui brand de țară puternic și crearea unei strategii naționale în acest sens, precum și utilizare noilor vectori de imagine pentru generația tânără reprezentați de industria eSports.

Totodată, s-a mai menționat importanța colaborării inter-instituționale pentru crearea de programe guvernamentale potrivite contextului prezent sau chiar parteneriate cu alte state, un exemplu menționat fiind chiar Republica Moldova.

La rândul meu, am insistat pe crearea unui departament de diplomație sportivă în cadrul Ministerului de Externe care să dețină, pe deasupra, atribuții și în domeniul de Esports – mai ales că în 2025 România speră să aducă o medalie de aur la Jocurile Olimpice de Esports – și mi-am exprimat dorința de crearea al unui cod al sportului care să înglobeze întreaga legislație din jurul acestui domeniu și care să ușureze activitatea tuturor stakeholderilor din domeniu.

De ce era necesar un astfel de eveniment?

Cred cu tărie că nu este nevoie de un singur eveniment de acest fel, ci de mai multe, periodice și obligatorii pentru toți cei care cred în sportul românesc.

Astăzi, am adunat semințele unor idei, dar ca acestea să fie sădite și apoi să crească și să vedem schimbări reale în ceea ce înseamnă sportul este nevoie de o recurență a unor astfel de evenimente.

Revenind la întrebarea ta, nevoia pentru acest tip de eveniment este dată de faptul că sportivii noștri de performanță își desfășoară activitatea în condiții neadecvate – cum am auzit și de la David Popovici când s-a întors de la Jocurile Olimpice și care s-a exprimat cu îngrijorare în legătură cu situația bazinului în care se antrenează - și pentru că România, în general, este o societate certată cu activitatea fizică.

Cum se situează diplomația sportivă din România dacă o comparăm cu demersuri similare din alte state europene?

Cu siguranță la noi mai este mult de lucrat, mai ales dacă ne comparăm cu statele mari din Vest a căror implicare este una imensă. Totuși, vreau să cred că ce am făcut noi astăzi este un pas un direcția potrivită.

La eveniment au fost prezente Elisabeta Lipă și Nadia Comăneci (video) printre alți sportivi de valoare ai României. Cine se implică mai mult pentru reprezentarea la cel mai înalt nivel a sportului românesc pe plan internațional? Decidenții politici, federațiile, sportivii de performanță?

După cum a menționat și Nadia Comăneci astăzi, sportivii sunt unii dintre cei mai mari ambasadori ai țărilor pe care le reprezintă.

Acesta este adevărul și în România, dar ne dorim ca acești sportivi să aibă echipe care să stea în spate și să îi ajute pe aceștia să maximizeze percepția pozitivă pe care o pot transmite despre România pe plan internațional.

Un exemplu dat de Elisabeta Lipă astăzi este că la Tokyo am fost pe locul 47 la Jocurile olimpice, iar acum la Paris am fost pe locul 23. România a urcat 24 locuri, dar se vorbește undeva despre acest lucru? NU! Aceasta e problema și de aceea ne aflăm azi aici.

Cu ce rămânem după această conferința Sports Diplomacy? Care sunt următorii pași înainte?

Plecăm de aici cu speranța că decidenții politici chiar înțeleg importanța sportului atât la nivel de performanță, cât și pentru sănătatea și bunăstarea fiecăruia dintre noi, și că vor dori să colaboreze activ cu noi (președinții de instituții și agenții cu caracter sportiv) și cu sportivii pentru crearea unor programe și strategii coerente care să promoveze sportul atât în interiorul țării cât și pe plan internațional.

Crearea României Campioane poate pleca de la o comunicare adecvată și un marketing inteligent în legătură cu sportul românesc, iar diplomația sportivă este cheia.