Conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, vicepreședinte al Asociației Central-Europene pentru Diabet (CEDA), vorbește într-un interviu pentru EVZ despre incidența diabetului la nivel actual în lume, diferențele de tratament între tipurile de diabet, factorii de risc, dar și care sunt recomandările legate de stilul de viață pentru diminuarea riscurilor și ultimele noutăți medicale în domeniu.

1. Care este diferența dintre diabetul zaharat de tip 1 și diabetul zaharat de tip 2?

Pentru început aș vrea să menționez că la nivel global putem afirma fără a greși că asistăm la o adevarată epidemie a diabetului în lume: numărul persoanelor cu diabet a evoluat de la 108 milioane în 1980 la 422 milioane în 2014, iar în intervalul 2000 – 2019 rata de mortalitate cauzată de diabet a crescut cu 3%. Prevalența a crescut cu precadere mai rapid în țările cu venituri mici și medii.[1]

Diabetul este o afecțiune metabolică, de cele mai multe ori cu simptome silențioase, și cel mai adesea se complică cu afectări micro și macrovasculare, existând mai multe tipuri de diabet: diabet zaharat tip 1, tip 2, prediabet, gestațional etc.

Principala diferență dintre diabetul de tip 1 și cel de tip 2 este că diabetul de tip 1 este o afecțiune genetică, care apare adesea devreme în viață, la copii sau tineri, iar tipul 2 este în principal legat de stilul de viață și se dezvoltă în timp, fiind mai des întâlnit la persoanele mature, de regulă supraponderale sau obeze, care pot asocia și alte comorbidități cum ar fi hipertensiunea arterială sau dislipidemia. În diabetul de tip 1, sistemul imunitar joacă rolul principal, atacând și distrugând celulele producătoare de insulină din pancreas.[5]

Deși diabetul de tip 1 și de tip 2 au elemente în comun, există o mulțime de diferențe. Cum ar fi ceea ce le cauzează, pe cine afectează și cum ar trebui sa fie  gestionate. Există și situații când putem întâlni diabet zaharat tip 2 la copii, dar și tip 1 la persoanele mai în vârstă.

Pentru început, tipul 1 afectează 8% dintre toți cei care suferă de diabet, la nivel mondial. În timp ce diabetul de tip 2 afectează aproximativ 90% din totalul pacienților cu diabet în lume[7]. În România, incidența diabetului zaharat este de apoximativ 11,6%.

2. Care este diferența de tratament între cele două tipuri de diabet? Dar în ceea ce privește recomandările legate de stilul de viață? 

Principalul lucru de reținut este că ambele tipuri majore de diabet sunt afecțiuni destul de serioase. Un nivel ridicat al glucozei (sau zahărului) în sânge, pe termen lung, poate duce la complicații grave de sănătate, indiferent de  tipul 1 sau de tipul 2. De aceea menținerea glicemiilor în limita valorilor normale, dar și a tensiunilor arteriale sau a lipidelor este esențială pentru limitarea apariției complicaților.[5]

Pentru pacienții cu diabet zaharat tip 1, de la debut, tratamentul este unic și se bazează pe administrarea insulinei de mai multe ori pe zi. La pacienții cu diabet zaharat tip 2, în ultimii ani, tratamentul vizează atât normalizarea glicemiilor, dar și limitarea sau chiar tratarea complicațiilor, în mod special bolile cardiovasculare, boala cronica de rinichi, obezitatea.[5,6,7] În cazul acestor pacienți sunt utilizate atât antidiabetice orale sau injectabile, cât și insulina. Indiferent de tipul de diabet și de tratamnentul specific, optimizarea stilului de viață este esențial. Acesta vizează atât dieta cât și excercitiul fizic regulat, precum și intervenția asupra factorilor de risc.[5]

O alimentație sănătoasă, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale normale și evitarea fumatului sunt modalități de prevenire sau amânare a apariției diabetului de tip 2[8,9].

3. Care sunt riscurile pentru un pacient ce suferă de diabet zaharat ce nu reușește să își mențină glicemia în limitele normale?

În timp, diabetul poate afecta aproape toate organele: inima, vasele de sânge, ochii, rinichii și nervii.[9,10] Dintre cele mai frecvente afecțiuni putem menționa retinopatia diabetică, care apare ca urmare a afectării cronice a vaselor mici de sânge din retină din cauza hiperglicemiei și poate duce chiar la orbire. Adulții cu diabet au un risc de două până la trei ori mai mare de atacuri de cord și accident vascular cerebral [2]. Combinată cu fluxul sanguin redus, neuropatia (lezarea nervilor) la nivelul picioarelor crește riscul de ulcere ale piciorului, infecție și eventuala nevoie de amputare a membrelor. Diabetul se numără printre principalele cauze ale insuficienței renale [4]. Persoanele cu diabet zaharat dezechilibrat au risc mai mare de infecții sau de a contacta boli infecțioase, inclusiv COVID-19.[5]

4. Care sunt compotamentele pe care trebuie să le evite un pacient cu diabet?

Principalele recoamndări pe care le ofer și pacienților mei sunt

• evitarea supraponderii/obezității prin atingerea și menținerea unei greutăți corporale sănătoase;[10,11]
• Evitarea sedentarismului prin promovarea activității fizice (cel puțin 30 de minute de activitate regulată, de intensitate moderată în majoritatea zilelor); este necesară mai multă activitate fizică atunci când trebuie vizat controlul greutății;[10,11]
• adoptarea unei diete sănătoase, evitând zahărul și grăsimile saturate, alimentele procesate și de tip fast-food sau dulciurile concentrate și alcoolul în exces;[5,10,11]
• evitarea fumatului, întrucât fumatul crește riscul de diabet și boli cardiovasculare.[10]

5. Cum inluențează fumatul viața unui pacient cu diabet și ce poate face un fumător pentru a dimuna efectele nocive ale fumatului?

Fumatul este una dintre cauzele diabetului de tip 2, iar[8] persoanele cu diabet care fumează au un risc mai ridicat decât cei care nu fumează să aibă probleme cu dozarea insulinei și cu gestionarea diabetului.[9] Cu cât consumul de țigarete este mai mare și pe o perioadă mai lungă de timp, cu atât este mai mare riscul de diabet de tip 2.[8,9]

Indiferent de tipul de diabet, fumatul face acesată boală mai greu de gestionat din cauza complicațiilor precum bolile de inima, de rinichi, de ochi sau afectări ale nervilor periferici și centrali. Acest lucru este posibil datorită afectării fluxului sangvin.[9]

Dacă aveți diabet și fumați, renunțarea la fumat va aduce beneficii imediate pentru sănătatea dumneavoastră. Persoanele cu diabet care renunță la fumat sunt mai capabile să își gestioneze nivelul glucozei din sânge și să dezvolte mai puține complicații.[12] Deși este un subiect larg dezbătut și s-au făcut eforturi considerabile în reducerea fumatului, o masă mare a populației, chiar și persoanele cu diabet, au reale dificultăți în abandonarea acestei adicții, însă noile produse bazate pe tutun încălzit par a fi o soluție rezonabilă în limitarea fumatului.[12,13] 

6. Care sunt ultimele noutăți medicale în privința tratamentului pentru diabet? 

Noile terapii destinate pacienților cu diabet zaharat tip 2 par să fie vedetele momentului, cu scopul principal de a interveni cât mai timpuriu asupra complicațiilor diabetului zaharat și obținerea echilibrului glicemic pe termen cât mai lung. Desigur, inovațiile în această patologie , în mod special în ceea ce privește tratamentul, sunt deja validate dacă discutăm despre insulina cu acțiune foarte lentă care se administrează o dată pe lună sau diverse dispozitive medicale precum pompele de insulină sau senzorii de monitorizare glicemică, ultraperformați. [5,7,10]

Bibliografie:

1. Global Burden of Disease Collaborative Network. Global Burden of Disease Study 2019. Results. Institute for Health Metrics and Evaluation. 2020 (https://vizhub.healthdata.org/gbd-results/).
2. Diabetes mellitus, fasting blood glucose concentration, and risk of vascular disease: a collaborative meta-analysis of 102 prospective studies. Emerging Risk Factors Collaboration. Sarwar N, Gao P, Seshasai SR, Gobin R, Kaptoge S, Di Angelantonio et al. Lancet. 2010; 26;375:2215-2222.
3. Causes of blindness and vision impairment in 2020 and trends over 30 years, and prevalence of avoidable blindness in relation to VISION 2020: the Right to Sight: an analysis for the Global Burden of Disease Study GBD 2019 Blindness and Vision Impairment Collaborators* on behalf of the Vision Loss Expert Group of the Global Burden of Disease Study† Lancet Global Health 2021;9:e141-e160.
4. 2014 USRDS annual data report: Epidemiology of kidney disease in the United States.
5. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/diabetes

6.United States Renal Data System. National Institutes of Health, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, Bethesda, MD, 2014:188–210.

7.Centers for Disease Control and Prevention. What is Diabetes? [last reviewed 2020 June 11; accessed 2021 June 15].

8.U.S. Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Smoking—50 Years of Progress: A Report of the Surgeon General [PDF – 36 MB]. Atlanta: U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and Health, 2014 [accessed 2021 June 15].

9.U.S. Department of Health and Human Services. A Report of the Surgeon General. How Tobacco Smoke Causes Disease: What It Means to You. Atlanta: U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and Health, 2010 [accessed 2021 June 15].

10.Centers for Disease Control and Prevention. Prevent Type 2 Diabetes. [last updated 2020 June 11; accessed 2021 June 15].

11.Centers for Disease Control and Prevention. Living With Diabetes. [last updated 2021 May 21; accessed 2021 June 15].

12. Nakama C, Tabuchi T. Use of heated tobacco products by people with chronic diseases: The 2019 JASTIS study. PLoS One. 2021 Nov 18;16(11):e0260154. doi: 10.1371/journal.pone.0260154. PMID: 34793517; PMCID: PMC8601522.
13. Daou MAZ, Shihadeh A, Hashem Y, Bitar H, Kassir A, El-Harakeh M, Karaoghlanian N, Eid AA, El-Sabban M, Zaatari G, Husari A. Role of diabetes in lung injury from acute exposure to electronic cigarette, heated tobacco product, and combustible cigarette aerosols in an animal model. PLoS One. 2021 Aug 10;16(8):e0255876. doi: 10.1371/journal.pone.0255876. PMID: 34375359; PMCID: PMC8354464.
14. Ford ES, Mokdad AH, Gregg EW. Trends in cigarette smoking among US adults with diabetes: findings from the behavioral risk factor surveillance system. Prev Med 2004;39:1238–42.doi:10.1016/j.ypmed.2004.04.039pmid:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15539062