Începutul anului 2025 a adus turbulențe pe piața gazelor naturale din Europa, după ce livrările rusești prin Ucraina au fost oprite. Rusia acuză Statele Unite, Uniunea Europeană și Kievul de provocarea acestei crize, în timp ce europenii simt deja impactul financiar al întreruperii.

Rusia acuză și avertizează

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că oprirea tranzitului este rezultatul deciziei autorităților de la Kiev, cu sprijinul SUA și al UE. „Gazprom și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale, însă regimul de la Kiev a hotărât să încheie pomparea gazelor naturale către cetățenii europeni”, a subliniat Zaharova. Ea a adăugat că oprirea livrărilor de gaze din Rusia va afecta negativ economia Europei și nivelul de trai al populației.

Mai mult, Zaharova a sugerat că redistribuirea pieței de energie din Europa servește în primul rând intereselor economice americane, pe care le consideră principalul sponsor al crizei din Ucraina.

Prețuri în creștere alarmantă

La doar o zi după oprirea tranzitului de gaze din Rusia, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 4%, potrivit BBC. Acestea au atins cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni, amplificând temerile legate de costurile pentru consumatori și de perspectivele economice. Creșterea prețurilor este alimentată și de prognozele meteorologice care anunță temperaturi scăzute în întreaga Europă.

„Expirarea contractului de tranzit prin Ucraina și lipsa unui nou acord au creat un vid pe piață, ceea ce a dus inevitabil la creșterea prețurilor”, explică analiștii.

Kievul refuză reînnoirea contractului

Acordul care permitea tranzitul a 40 de miliarde de metri cubi de gaz anual prin Ucraina a expirat la 1 ianuarie 2025. Kievul a refuzat să-l prelungească, invocând dorința de a reduce dependența de gazul rusesc. Președintele Ucrainei a declarat că țara este dispusă să transporte gaz, dar numai dacă nu este de origine rusă.

De cealaltă parte, Vladimir Putin a declarat că renegocierea contractului este imposibilă, dar Rusia este dispusă să utilizeze alte rute sau intermediari pentru a menține aprovizionarea Europei.

Reducerea dependenței de gazul din Rusia are un cost mare

Oprirea tranzitului reprezintă nu doar o provocare economică pentru Europa, ci și o schimbare strategică în politica energetică. Țările europene, care și-au crescut deja importurile de gaz natural lichefiat din alte surse, se confruntă acum cu riscuri suplimentare legate de securitatea energetică.

„Aceasta este o lecție dură pentru Europa”, a comentat un analist de la Reuters. „Reducerea dependenței de gazul rusesc are un cost semnificativ pe termen scurt, dar ar putea stimula investițiile în surse de energie alternative și infrastructură.”

În timp ce Rusia jubilează asupra crizei create, Uniunea Europeană trebuie să găsească rapid soluții pentru a contracara efectele economice și sociale. Rezervele de gaz existente și alternativele de aprovizionare vor juca un rol crucial în această iarnă, dar problema pe termen lung rămâne: cum poate Europa să-și asigure independența energetică fără a afecta bunăstarea cetățenilor săi?