Comorile arheologice, neglijate de statul român. Zeci de mii de artefacte zac sub pământ

Comorile arheologice, neglijate de statul român. Zeci de mii de artefacte zac sub pământArheologi. Sursa foto: Arhiva EVZ

Comorile arheologice nu au fost niciodată o prioritate pentru statul român, ca dovadă că zeci de mii de artefacte rămân îngropate în pământ sau ajung în posesia braconierilor din acest domeniu.

Comorile arheologice zac  și acum sub pământ

Comorile arheologice din România sunt fie neexploatate, fie ajung în posesia braconierilor din domeniu, din cauza indiferenței statului român, care nu alocă suficiente resurse pentru cultură și, în special, pentru cercetarea arheologică.

Vorbim de mii sau zeci de mii de artefacte valoroase din punct de vedere științific, care sunt îngropate și neexploatate. În numeroase regiuni ale țării, cercetarea depinde de detectori și de parteneriatele cu universități din străinătate, care par a fi mai preocupate de istoria noastră decât autoritățile române.

Majoritatea comorilor au fost descoperite pe vremea comuniștilor

Cele mai semnificative descoperiri din România au avut loc în perioada comunistă, când statul susținea financiar cercetările arheologice de amploare, în special în zone care erau și în slujba propagandei de partid. Majoritatea inițiativelor de cercetare pe situri de mare interes, care au fost ulterior abandonate în anii '90, au fost demarate înainte de 1989.

Un exemplu elocvent este județul Botoșani, considerat de renumitul arheolog Mircea Petrescu Dâmbovița un veritabil „El Dorado” al arheologiei românești, având situri cu un potențial imens ce datează din Paleolitic până în Evul Mediu. Aici au fost găsite artefacte remarcabile, inclusiv idoli din lut care au devenit celebri la nivel mondial. Majoritatea săpăturilor de amploare din județul Botoșani au avut loc în perioada comunistă.

Un alt exemplu: în anii '70, cunoscutul arheolog Alexandru Păunescu a descoperit impresionantul cimitir de mamuți de la Ripiceni, unde au fost găsite cele mai mari colți de mamut descoperiți vreodată în această regiune a Europei. De asemenea, în acest sit a fost identificată și cea mai veche locuință de pe teritoriul României, o tabără a vânătorilor de mamuți neanderthalieni.

Comorile arheologice descoperite întâmplător

Pe malurile Prutului au fost găsite dovezi ale primelor comunități umane, iar la Hănești a fost descoperit scheletul complet al unei tinere din acea perioadă misterioasă de tranziție între Antichitate și Evul Mediu, pe teritoriul Moldovei.

Artefacte dacice, brăţările dacice

Artefacte dacice. Sursa foto: mnir.ro

Soții Florescu, arheologi de renume din Iași, au reușit să investigheze doar 10% din vastele cetăți traco-getice de la Stâncești, cele mai mari din Moldova. În cadrul acestei cercetări limitate, au descoperit un splendid tezaur de aur, probabil rezultat din prădarea geților în confruntările cu sciții. De asemenea, au fost identificate marile așezări ale civilizației Cucuteni, cu idolii săi captivanti și cu vasele pictate deosebite.

La Lozna, muncitorii au descoperit un sat lacustru, care conține un impresionant tezaur dacic format din unelte și arme de fier. Acest sat lacustru este singular pe teritoriul României. Toate aceste descoperiri au avut loc înainte de 1989, iar după 1990, majoritatea acestor situri de mare importanță au rămas neexplorate.

În pământul României zac adevărate comori

Pe malurile Prutului se află peste 600 de movile care ascund morminte din epoca bronzului sau din perioada migrațiilor. Aceste morminte pot fi fie goale, fie lipsite de valoare, dar au potențialul de a ascunde comori arheologice valoroase.

Cetățile traco-getice de la Stâncești, cele cunoscute pentru tezaurul lor, au fost investigate doar în proporție de 10%, iar de atunci nu s-a mai intervenit asupra lor. Alte cetățui sau așezări dacice au fost cercetate fie parțial, fie deloc. Este evident că județul Botoșani nu este un caz izolat; multe alte județe dețin comori arheologice rămase neexplorate sub pământ.

Majoritatea dintre comori le avem astăzi datorită unor descoperiri întâmplătoare. Coiful de la Coțofenești a fost descoperit de niște copii, tezaurul getic de la Băiceni a fost găsit de câțiva țărani într-o lutărie, iar tezaurul dacic cu unelte și arme de fier de la Lozna a fost descoperit de muncitorii care căutau turbă.

De asemenea, detectoriștii au devenit principalii descoperitori de comori și obiecte de patrimoniu valoroase în țara noastră. Anul trecut, un sibian care tocmai obținuse autorizația pentru utilizarea detectorului de metale a descoperit la Apoldu de Sus 132 de monede vechi de 1700 de ani. În 2020, un grup de buzoieni echipați cu detectoare de metale a găsit peste 2500 de monede vechi de 400 de ani. Și exemplele pot continua, sciru jurnalinaliștii de la adevărul.ro.