Subiectul dedus judecății CJUE este unul foarte complicat și are la bază o sesizare a Forumului Judecătorilor din România, care s-a judecat la Curtea de Apel Pitești în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin care s-a solicitat suspendarea unei decizii a CSM și se decidea modalitatea de transfer a procurorilor la SIIJ. Pe scurt cei de la Forumul Judecătorilor din România susțin desființarea Secției Speciale.

Decizia instanței de la Curtea de Apel Pitești a fost de a sesiza CJUE, pentru pentru cinci chestiuni care, în esență, se referă la înființarea SIIJ și dacă acest lucru contravine prevederilor tratatului de aderare a României la UE și dacă recomandările din Mecanismul de Cooperare și Verificare al UE, pentru România, care stabilește desființarea SIIJ sunt sau nu obligatorii pentru Statul Român.

Pentru a da un verdict pe această temă, judecătorii de la CJUE au solicitat Comisiei Europene să transmită observații cu privire la această cerere, deoarece dezbaterile finale pe acest subiect vor avea loc pe 20 și 21 ianuarie 2020, urmând ca mai apoi, să fie emis un verdict final, în funcție de care Curtea de Apel Pitești va decide desființarea sau nu a Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

În urma acestei cereri, Comisia Europeană a transmis un punct de vedere, pe care AJADO, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, susține că ”se bazeaza, in mare parte, pe informatii si concluzii vadit eronate si partinitoare”.

Concret, AJADO a analizat toate cele cinci răspunsuri, la cele cinci chestiuni deduse judecății la CJUE. ”Prezentăm in continuare 4 astfel de erori grosolane, ce puteau fi evitate cu usurinta de Comisia Europeana daca s-ar fi raportat cu buna credinta si numai la informatiile publice”, susțin judecătorii români de la AJADO.

* Prima eroare grosonală a UE se referă la faptul că șeful SIIJ nu se mai subordonează procurorului general al României, după cum susțin cei de la Comisia Europeană. ”Afirmatia contravine prevederilor legale in vigoare, care sunt expuse chiar in cuprinsul observatiilor scrise, in prima parte a acestora. Astfel, art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 prevede in mod clar ca SIIJ se infiinteaza si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai mult, SIIJ este reglementata in Titlul III, Cap. II din Legea nr. 304/2004, care se refera la “Organizarea Ministerului Public” si are sectiuni privind Parchetul de pe langa ICCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, parchetele militare. Toate aceste structuri de parchet sunt egal subordonate ierarhic Procurorului general, fara a exista nici o exceptie cu privire la SIIJ. De asemenea, art. 72 care prevede ca “Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie şi Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat si nici abrogat. Ca atare, subordonarea ierarhica a procurorului-sef al Sectiei fata de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este evidenta si rezulta incontestabil din lecturarea textelor legale, unele mentionate chiar in cuprinsul observatiilor formulate de Comisie”, arată judecătorii de la AJADO.

* Eroarea a doua se referă la faptul că SIIJ ar fi singura secție specializată în dreptul penal român să ancheteze magistrații, fapt ce contravine legii, uitând să se refere la parchetele militare sau chiar DNA, care pot ancheta doar o anumită categorie de persoane sau de infracțiuni. ”Curtea Constitutionala a clarificat acest aspect in Decizia 33/2018, unde a subliniat ca “stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu reprezinta un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal. Curtea face trimitere atat la normele de competenta ce vizeaza militarii, cat si la alte norme ce instituie competenta dupa persoana, inclusiv in cazul magistratilor. Curtea Constitutionala face, de asemenea, trimitere la o decizie pronuntata inca din 2009, in care statua ca “stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane – militari in activitate, in sensul ca in cauzele privind infractiunile de coruptie savarsite de acestia, urmarirea penala se efectueaza de procurori militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent de gradul militar pe care il au persoanele cercetate, nu este contrara principiului egalitatii. In concluzie, SIIJ nu este prima structura de parchet specializata pe urmarirea penala a unor categorii de persoane, fapt constatat ca atare si de CCR”.

* De asemenea, Comisia Europeană mai susține că prin înființarea SIIJ se produce un efect inhibator asupra judecătorilor ”precum si o suspiciune generala privind posibilitatea unor influente exterioare, in special de natura politica, asupra continutului deciziilor judiciare, ceea ce poate afecta in mod semnificativ independenta justitiei, in special aparenta de independenta a organelor judiciare din Romania. Cei de la AJADO au replicat că răspunsul este unul cinic. ”SIIJ a fost infiintata ca raspuns la anchetele penale abuzive ale DNA, ce au constituit reale si grave presiuni la adresa judecatorilor si procurorilor, descrierea ampla a acestora regasindu-se in raportul Inspectiei Judiciare, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in data de 15.10.2019. Ca raspuns la aceste presiuni, devenise imperativa asigurarea unor garantii suplimentare de independenta a magistratilor impotriva anchetelor penale arbitrare, lucru facut prin modul de reglementare al SIIJ. Astfel, prin modul de selectie a procurorilor ce activeaza in cadrul SIIJ, care se face doar de CSM, prin faptul ca sectia trebuie sa prezinte anual rapoarte Plenului CSM, prin mandatul limitat al procurorilor, pe de o parte se asigura un grad inalt de profesionalism, iar pe de alta parte orice influenta politica in functionarea SIIJ este exclusa, independenta magistratilor fiind suplimentar garantata. Contrar sustinerii Comisiei Europene din paragraful precitat, efect inhibator asupra judecatorilor si procurorilor a avut in trecut modul in care DNA a instrumentat mii de dosare contra magistratilor, efect ce se impunea categoric a fi inlaturat si a fost, prin crearea noii sectii. In mod ironic, insa, Comisia care a laudat indelung activitatea DNA, ignorand toate esecurile si abuzurile acesteia, chiar si cand acestea au devenit publice, dovedite si incontestabile, critica noua sectie tocmai pentru ceea ce trebuia sa impute de multi ani DNA. Mai mult, posibilitatea unor influente exterioare, in special de natura politica este o sustinere aberanta cata vreme SIIJ este singura structura de parchet din Romania in care nici o entitate politica nu are competente in numirea procurorilor ce o compun. Procurorii care activeaza in cadrul SIIJ sunt numiti de Plenul CSM, in urma unui concurs organizat exclusiv de CSM, iar conditiile pentru a putea putea participa la concurs garanteaza profesionalismul participantilor. Ipocrizia Comisiei Europene este dovedita si de faptul ca aceasta nu a comentat in rapoartele MCV anterioare existenta unui serviciu de anchetare a magistratilor in DNA, serviciu in care procurorii erau numiti netransparent de procurorul sef al DNA, care era numit politic”, susține AJADO.

* A patra eroare se referă la susținea Comisiei Europene prin care magistrații români ar trebui protejați de unele abuzuri, care ar putea fi comise de SIIJ. ”Astfel, in mai 2018 Consiliul Superior al Magistraturii a dispus efectuarea unui control la DNA privind modul de instrumentare a dosarelor cu magistrati, control finalizat prin Raportul Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind “respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea. Raportul Inspectiei Judiciare a fost adoptat de Plenul CSM la data de 15.10.2019, iar in cuprinsul lui sunt relevate abuzurile savarsite de DNA impotriva judecatorilor si procurorilor prin initierea unui numar nejustificat de doare penale impotriva acestora, tergiversarea solutionarii acestor dosare, numarul mandatelor de supraveghere tehnica solicitate contra acestora, necomunicarea oficiala catre judecatori si procurori a unor solutii de clasare, etc. Chiar si fara acest raport al Inspectiei Judiciare, presa din Romania a prezentat suficiente exemple ce dovedeau modul abuziv in care DNA a anchetat magistratii, chiar in dosare ce vizau exclusiv solutiile pronuntate de judecatori sau masuri adoptate de procurori in exercitarea functiei”.

Te-ar putea interesa și: