Românii care, din postura de studenţi, vor să obţină drept de muncă în Marea Britanie trebuie să verifice înainte colegiile la care aleg să se înscrie, pentru a nu fi păcăliţi.

Atraşi de posibilitatea de a obţine drept de muncă în Marea Britanie - în ciuda restricţiilor impuse după integrarea în UE - mii de români au căzut în capcana soluţiei facile oferite de înscrierea la un colegiu din Regatul Unit.

Concret, aceştia au plătit şi câte 1.000-1.300 de lire sterline pentru a studia un an la colegii ce pregătesc specialişti în asistenţa persoanelor în vârstă sau în domeniul hotelurilor şi restaurantelor. Totul sub garanţia că vor primi drept de muncă permanent după cele 12 luni de studiu.

În realitate însă, cei care au ales acest „subterfugiu” au avut de înfruntat un adevărat coşmar, din cauza „dependenţei faţă de colegiul la care erau înscrişi”, susţin reprezentanţii EURES (European Employment Service) România. Adică, fie au fost nevoiţi să accepte „condiţii oneroase de muncă şi cazare”, fie colegiile s-au desfiinţat şi oamenii au rămas pe drumuri.

Filieră românească în Anglia

„Am primit o informare de la Ambasada României în Marea Britanie. Diplomaţii fuseseră atenţionaţi de autorităţile engleze că se formase deja o filieră prin care românii ajungeau în Regatul Unit ca studenţi, pentru a obţine ulterior drept de muncă. Aceşti oameni plăteau o taxă ca să studieze la o serie de colegii care ar fi trebuit să le garanteze dreptul de student (cardul galben) şi de practică. După 12 luni de muncă sub formă de practică, oamenii urmau să intre în posesia cardului albastru, adică acces liber pe piaţa muncii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat însă”, au explicat reprezentanţi ai EURES. Drept urmare, le recomandă „temerarilor” să verifice înainte colegiul dorit în Registrul britanic al instituţiilor acreditate.

Lipsa informării a fost reclamată şi de reprezentanţii Ambasadei României la Londra. „Românii nu ştiu de ce sunt înscrişi la aceste cursuri, pur şi simplu intră într-un circuit şi nu sunt conştienţi că dreptul lor de muncă depinde de şcoală. Interesul lor e să lucreze, nu să studieze, cum prevede legea, majoritatea fiind plătiţi cu salariul minim din Marea Britanie, adică 5,80 lire pe oră. Vin din ţară cu ideea că, după ce muncesc 12 luni ca studenţi, primesc drept nelimitat de a lucra pe teritoriul Angliei. Iar mulţi nici nu cunosc limba engleză”, povesteşte ataşatul pe probleme de muncă al ambasadei, Bogdan Cârpă-Veche.

Potrivit acestuia, mulţi dintre românii veniţi pe filiera studiilor „nu prea dau pe la şcoală” şi de aceea află prea târziu că s-a desfiinţat colegiul - de obicei, când se duc să-şi ridice diploma.

Ei riscă astfel nu doar pierderea dreptului de muncă, ci şi a banilor plătiţi pentru studii. „Din păcate, în perioada studiilor nu există un contact permanent între români şi colegiile unde sunt înscrişi. (...) Aşa că e greu să mai demonstreze autorităţilor britanice că au venit aici să studieze atunci când rămân fără diplome”, explică ataşatul.

Colegii-problemă

Acesta admite însă că o mare problemă o reprezintă şi o parte dintre colegiile britanice, multe dintre ele simple SRL-uri, dând ca exemplu Affinity Training şi Precision Training, care au fost închise.

Deşi, legal, colegiile ar trebui să-i înştiinţeze pe studenţi înainte cu 30 de zile dacă se închid, nu toate fac asta. Aşa că răspunderea cade tot pe umerii cursanţilor.

În plus, valul mare de plângeri primite de la români i-a determinat pe diplomaţi să reclame câteva firme de intermediere din România, „agenţii care pretind că nu fac mediere pe piaţa muncii, ci că intermediază programe educativ-culturale”.

SFATURI

Cu ochii pe colegii şi prezenţi la ore

Românii care vor să lucreze în Marea Britanie pe filiera studiilor trebuie să se informeze înainte despre colegiile alese. Este însă la fel de important ca, odată ajunşi acolo, să se ţină de şcoală.

„Este necesar să menţină legătura cu colegiile şi să meargă permanent la acele cursuri, pentru a putea face dovada că au studiat efectiv. Trebuie să aibă un dosar cu toate cursurile frecventate, ca o diplomă de absolvire, dar şi de câte ori au fost vizitaţi, în practică, de evaluatori - dosar pe care ei trebuie să-l ia de la colegiu. Aşa pot afla din timp ce se întâmplă cu instituţia”, avertizează Bogdan Cârpă-Veche.