Autorităţile statelor membre se bazează pe exporturi, economisire şi investiţii străine. Totuşi, persistă frica de o explozie a datoriilor suverane.

Deşi încă mai sunt multe probleme de rezolvat precum cele ale Greciei, Irlandei, Portugaliei sau Spaniei, Europa este cu gândul la revenirea economică. Şi principalii piloni pe care ţările membre îşi bazează revenirea sunt exporturile, economisirea şi investiţiile străine. Iar România se numără printre ţările care nu au adoptat măsuri viabile de revenire.

După ce multe state au mizat pe vechile modele de revenire, şi-au dat seamă că acestea nu mai sunt o soluţie. Potrivit lui Richard Ensor, managing director Euromoney Institutional Investor, toţi au subestimat puterea de recuperare a economiilor.

"Trebuie să recunoaştem că vechiul model economic nu mai este valabil după această criză. Acum, exporturile sunt soluţia pentru revenire, în condiţiile în care infrastructura a fost neglijată în ultimii ani", a spus el, la conferinţa Euromoney de la Viena.

Şi deşi greul încă nu a trecut pentru unele state membre UE, sunt slabe şanse ca vreuna să părăsească alianţa, fapt crezut de o majoritate copleşitoare a bancherilor.

Întrebaţi dacă se aşteaptă ca în viitorul apropiat una din ţările membre UE să părăsească blocul comunitar, doar o foarte mică parte dintre cele câteva sute de bancheri prezenţi la conferinţa Euromoney din Viena au răspuns afirmativ.

Din planul de revenire nu lipseşte nici economisirea. Potrivit lui Alberto Verme, CEO Citi pe Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, populaţia şi firmele trebuie să continue să economisească pentru a ajuta capitalul local.

UE, văzută mai bine din afară

Din afara UE, lucrurile se văd ceva mai clar. Cel puţin aşa dă impresia guvernatorul băncii centrale a Turciei, Durmus Yilmaz. Potrivit lui, politicienii trebuie să se conformeze cerinţelor băncilor centrale şi nu invers.

"Dacă acest lucru era făcut cu mult timp în urmă, am fi fost ieşiţi din criză de mult. Noi am anunţat încă de la finele anului trecut că la noi criza s-a încheiat. Există o mare probabilitate ca în acest an să avem cifre mari la capitolul creştere economică. Dacă în 2008 făceam exporturi către zona Europei în procent de 65%, acum această cifră a scăzut mult sub 50%", a afirmat şeful băncii centrale turce.

România şi Polonia, gemene la poli opuşi

România şi Polonia au fost considerate de economişti ca fiind foarte apropiate din punct de vedere economic. Cu toate acestea, numai una s-a descurcat bine în perioada crizei datorită anticipaţiilor pe care le-a făcut. În 2008, Polonia avea reprezentanţi guvernamentali în ţări precum India şi China pentru a negocia contracte şi pentru a atrage cât mai mulţi investitori în domenii precum medicină, IT sau agricultură. La polul opus se situează România. La începutul crizei, guvernul nostru spunea că pe noi nu o să ne atingă direct turbulenţele economice pentru că suntem o ţară mică. Acum, în timp ce România speră să intre în zona euro în 2018, Polonia şi-a făcut deja planul pentru acest pas. "În câţiva ani vom putea adera şi noi la zona euro", a afirmat Dominik Radziwill, subsecretar de stat în Ministerul de Finanţe al Poloniei.

De ce fug investitorii de România

Nici la capitolul investitori nu avem un plan bine realizat. În opinia secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, România vrea să scoată apă rece din deşert.

Potrivit oficialului român, o soluţie pentru revenirea la o economie sustenabilă ar fi ca ţara noastră să convingă companii străine să se relocheze la noi. Din păcate pentru noi, acest plan nu funcţionează din cauza taxelor mult prea multe şi prea mari. La acestea se adaugă şi lipsa unei infrastructuri.

"Soluţia noastră este de a atrage cât mai multe companii străine în România, relocarea lor aici va aduce o creştere economică pentru că acestea vor atrage şi mai multe companii şi va creşte şi numărul locurilor de muncă", a declarat Drăgoi. El spune că acum încep să se vadă efectele tuturor măsurilor nepopulare luate de guvern, precum creşterea TVA cu 5 puncte şi tăierea salariilor din sectorul bugetar cu 25%.

În ceea ce priveşte situaţia la nivel european, Bogdan Drăgoi afirmă că măsurile drastice pe care le-au luat ţările din UE creează premisele pentru creştere economică. Totodată acestea vor trebui să ajute şi la creşterea consumului, pentru o revenire economică sustenabilă.

CENTURĂ DE SIGURANŢĂ

Următorul acord cu FMI, încheiat pe doi ani

FMI va fi flexibil în negocierile noului acord preventiv de finanţare cu România, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, aflat la conferinţa Euromoney Central&Eastern European Forum de la Viena.

"Vom discuta perioada noului acord cu autorităţile de la Bucureşti. Are sens un acord pe doi ani, însă nu am stabilit încă nimic. Vom fi flexibili în negocierile cu România", a afirmat el.

În opinia sa, momentul important pentru România este "consolidarea realizărilor obţinute în procesul de reformă". El a apreciat că este un proces pozitiv, cu o reformă reală în sectorul fiscal şi cu ajustări în sistemul de pensii.

"Legea responsabilităţii fiscale este un proces bun în derulare, iar existenţa Consiliului Fiscal este un lucru foarte pozitiv pentru România", a mai spus oficialul FMI.

RISCURI

Datoriile suverane, marea provocare

Problema datoriilor suverane va rămâne o temă de discuţie şi pe parcursul anului viitor, deoarece aceasta sunt principalul risc pentru revenirea economică a Uniunii Europene, se arată într-o analiză a Eurobank EFG.

"Recentele probleme cu care sau confruntat economiile periferice (Irlanda) din Uniunea Europeană arată că turbulenţele financiare sunt departe de a fi fost eliminate. Pieţele sunt îngrijorate de ajustările fiscale pe care le fac unele ţări, precum şi de câte ajustări vor mai putea suporta acestea în condiţiile de faţă", potrivit studiului.

Totodată, analiştii Eurobank EFG se aşteaptă ca inflaţia în zona euro să rămână la niveluri modeste, de 1,7% în acest an, după un nivel de 1,5% înregistrat în 2010. Astfel, inflaţia se situează în intervalul de confort al Băncii Centrale Europene. Zona euro s-ar putea confrunta cu probleme ale exporturilor dacă moneda se va aprecia faţă de monedele concurente. Asta deoarece în acest fel bunurile exportate de europeni ar deveni mai scumpe şi, prin urmare, inaccesibile ţărilor importatoare.