Toţi miniştrii Cabinetului Boc au fost convocaţi în şedinţă specială de premierul Emil Boc. Noul Cod al Muncii a fost adoptat şi trimis Parlamentului a cărui conducere a decis ca şedinţa de asumare pe modifăcările legislaţiei muncii să aibă loc pe 8 martie.
Premierul a declarat, luni, că proiectul de modificare a Codului Muncii, care a fost aprobat în cursul dimineţii de Guvern, a fost deja trimis Parlamentului, în vederea angajării răspunderii. Acesta a mai precizat că nu are emoţii în privinţa unei moţiuni de cenzură care ar putea fi depusă de opoziţie la asumarea răspunderii pe Codul Muncii.
VEZI AICI PROIECTUL CODULUI MUNCII ADOPTAT DE GUVERN
Cei care vor avea zeci sau sute de angajaţi la negru riscă să fie sancţionaţi penal şi nu vor mai primi pe o perioadă de cinci ani subvenţii, ajutoare şi fonduri europene de la stat. În plus, aceste firme nu vor mai putea participa la achiziţii publice iniţiate de stat sau autorităţi locale.
"Contractele colective de muncă - actualul Cod al Muncii nu este făcut pentru a întări poziţiile liderilor de sindicat, nu abrogă legislaţia contractelor colective de muncă. De la angajare ştii ce se aşteaptă de la tine şi cum eşti evaluat. La concedierea colectivă criteriile sociale se aplică în funcţie de performanţă. Este foarte sănătos pentru economie: dacă îţi faci treaba şi eşti performant legea te apără, dacă te ocupi de altceva, acest lucru nu vine în favoarea ta", a explicat premierul.
Durata maximă de lucru –opt ore
Boc a explicat că singura modificare substanţială este că termenul de referinţă de 3 luni de zile pentru calcularea mediei de ore de muncă de 48 de ore pe săptămână trece la 4 luni. "Prin contracte colective, lăsăm posibilitatea ca această perioadă de referinţă să se calculeze până la nivelul a 12 luni. În ceea ce priveşte contractul colectiv de muncă, venim cu flexibilizare. România este pe ultimu loc în ceea ce priveşte ponderea contractelor de muncă cu durată determinată din totalul contractelor de muncă. Mărim perioada contractului de la 24 de luni la 36 de luni, adică se vor ocupa mai uşor locuri de muncă. După expirarea contractului acesta se poate prelungi numai cu acordul scris al părţilor", a mai precizat premierul.
În opinia lui Boc, modificarea Codului era necesară pentru ca şomerii să îşi găsească mai uşor un loc de muncă, dar şi pentru ca românii să-şi poată găsi mai uşor un al doilea job.
Acesta a mai adăugat că după ce se va finaliza procedura de adoptare a Codului Muncii, următoarea etapă va fi legată de reducerea contribuţiei de asigurări sociale.
Boc despre moţiunea de cenzură: Nu am emoţii
"Nu am avut niciodată emoţii, nu m-a speriat niciodată o moţiune de cenzură, cu atât mai puţin nu mă va speria această moţiune de cenzură, dacă va fi depusă, pe Codul Muncii", a afirmat el. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, premierul Emil Boc şi ministrul Muncii, Ioan Botiş, vor susţine o conferinţă de presă pe această temă la ora 18.15.
Opoziţia şi-a anunţat intenţia de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, după angajarea răspunderii.
Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au stabilit ca guvernul să-şi angajeze răspunderea în faţa senatorilor şi deputaţilor peste o săptămână, pe 8 martie.
Închisoare pentru munca la negru
Acesta a explicat că în ultima formă a Codului Muncii se prevede că angajatorii care utilizează un număr mare de lucrători fără forme legale ar urma să fie pedepsiţi cu închisoare de la 1 la 2 ani.
"Am triplat amenzile pentru cei care lucrează cu munca la negru şi am detaliat prevederea sancţiunii penale pentru cei care peste un anumit număr de angajaţi la negru ar utiliza această formă ilegală, mergând cu amendă penală sau închisoarea de la 1 la 2 ani", a explicat recent Boc.
Transportatorii nu mai vor contracte colective de muncă
Reprezentanţii transportatorilor consideră că, contractele colective de muncă reprezintă o discriminare la nivel naţional, având în vedere condiţiile economice extrem de diverse dintre zonele ţării.
"Trebuie conştientizat că orice companie poate plăti angajaţii doar din rezultatele obţinute, iar aceste rezultate sunt validate de aprecierea pe piaţa globală. Trebuie uitat de abordările comuniste prin care se acordă celor necalificaţi drepturi de decizie în companii, precum şi drepturi materiale fără legatură cu rezultatele livrate. Ambele abordări scot firmele româneşti din competiţia globală, deoarece nu vor putea niciodată muncitorii să poată lua decizii strategice şi de eificienţă mai bune decât manageri de top de la companii similare din alte ţări, şi nici nu vor putea să dezvolte o companie prin decapitalizare, doar pentru extragerea unor drepturi salariale decuplate de la orice rezultat", se arată într-un comunicat transmis luni de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Potrivit reprezentanţilor transportatorilor, trebuie să primeze valoarea angajatului pentru companie si nu nevoia statului de a face protecţie socială prin intermediul firmelor. Totodată, reprezentanţii UNTRR vor liberalizarea condiţiilor pentru angajaţii temporari, modificarea prevederilor referitoare la timpul de lucru, în special la transporturile rutiere, unde această activitate este reglementată de Regulamentul 561/2006 şi simplificarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei la nivel naţional, fără posibilitatea unor interpretări excesive la nivel local.
Hossu: nemulţumirile sunt foarte mari şi în rândul angajatorilor
La finalul discuţiilor dintre premier, ministrul Muncii, Ioan Botiş, şi sindicalişti, care au avut loc vineri, liderul sindical, Bogdan Hossu, a anunţat că l-a informat pe premier că nemulţumirile sunt foarte mari, nu doar în rândul salariaţilor, ci şi al angajatorilor.
Totodată, acesta a declarat că o firmă de construcţii "s-a oferit să sponsorizeze Cartel Alfa cu trei tone de pietre de mărimea unui ou XXL". Hossu declara, în urmă cu o săptămână, că dacă premierul îşi asumă răspunderea pe proiectul de modificare a Codului Muncii, singura şansă pentru salariaţi este "să iasă în stradă cu pietre şi să arunce după ei".
"Se pare că numai protestele sau ieşirea lumii cu pietre şi bâte în stradă sunt singura formă care poate rezolva în România de astăzi, pentru că guvernanţii au rămas la mentalitatea feudală, neînţelegând că pacea socială înseamnă construcţia unui dialog social", a spus atunci Hossu.
Hossu a mai susţinut că îl va acuza pe ministrul Muncii de abuz în serviciu pentru că unele măsuri instituite prin Codul Muncii vor avea efect şi asupra bugetului de stat, întrucât va creşte numărul evazioniştilor, dar şi munca la negru sau munca la gri.
Potrivit liderului sindical, au apărut deja efecte negative prin faptul că unii angajatori nu au mai ţinut cont de contractele colective şi au operat modificări în contractele individuale de muncă, scăzând salariile la 670 de lei, adică nivelul minim garantat în plată.
Sindicatele au anunţat că reiau, luni, protestele de stradă, din cauza nemulţumirilor legate de modificările aduse Codului muncii şi de faptul că guvernul îşi va asuma răspunderea pe acest act normativ.
Azi vor fi organizate proteste în judeţele Botoşani, Harghita, Constanţa, Caraş-Severin, Olt, Vrancea şi Giurgiu. Prosteste până pe 18 martie. Se în calcul declanşarea grevei generale Până la 18 martie, principalele cinci confederaţii sindicale au programat acţiuni de stradă în celelalte judeţe, câte opt în fiecare zi, iar în ziua asumării răspunderii, va avea loc un miting la Parlament, iar un altul ar urma să se desfăşoare la Palatul Cotroceni, în ziua în care Guvernul va trimite legea pentru a fi promulgată, au precizat liderii sindicali Reprezentanţii confederaţiilor sindicale spun că iau în calcul inclusiv declanşarea grevei generale, în martie. "Până la 14 martie, se adună semnături în favoarea grevei generale" a declarat liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu. Sindicatele reclamă faptul că, potrivit modificărilor propuse de guvern pentru Codul muncii, angajatorul "poate concedia personalul salariat prin proceduri extrem de simple şi poate folosi agenţiile de muncă temporară (samsari de forţă de munca ieftină), în loc să îşi mai bată capul cu contracte de muncă".
În plus, aceştia susţin că se permite angajatorilor "să îşi poată plăti toţi salariaţii cu salariul minim pe economie sau mai puţin, ca urmare a eliminării prevederilor legate de contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional" şi că "angajatorii nu vor mai plăti sporuri şi ajutoare şi vor stabili unilateral durata timpului de lucru şi performanţele de muncă". "Este necesară flexibilizarea Codului, chiar cu riscul demiterii Guvernului" Andreea Paul-Vass, consilier al premierului Emil Boc, a declarat, tot vinerea trecută, la o dezbatere organizată de SAR şi reprezentanţa CE la Bucureşti, că este necesară flexibilizarea Codului Muncii, chiar cu riscul demiterii actualului Cabinet. Potrivit acesteia, Guvernul are două iniţiative "pe partea de cerere" şi altele două "pe partea de ofertă". "Pe partea de cerere prima prioritate ţine de flexibilizarea Codului Muncii, chiar cu riscul demiterii actualului Guvern", a spus Paul-Vass. "Al doilea obiectiv ţine de aplicarea reformelor în educaţie", a spus ea. În ceea ce priveşte "partea de ofertă", Andreea Paul-Vass a spus că principalele obiective sunt "aplicarea unei strategii guvernamentale profesioniste şi coerente pentru promovarea IMM-urilor" şi "reforma sistemului de asistenţă socială".
Recomandările noastre
