Clanul Caran, venit la București cu căruța. De la mici găinării la grupare interlopă cu milioane de euro

Clanul Caran nu a fost dintotdeauna stabilit în București. Ei au venit cu căruțele din comuna Piteasca, de unde au fost izgoniți de către o familie mai puternică.

Clanul Caran a venit în București acum zeci de ani și s-a stabilit la marginea orașului, în Pantelimon. N-au venit cu mașini scumpe, ci cu căruța, mijloc de locomoție foarte des utilizat de către cei din clan.

Dumitru Răducanu a devenit Mitică al lui Caran și primul lider al clanului. Fii săi Aurel, Emil și Costel au fost cei care au pus bazele clanului. Pentru că trăiau prost, au început cu infracțiuni mici.

Furturile și tâlhăriile erau la ordinea zilei în clan. În momentul în care au început să aibă bani și-au dezvoltat și aria infracțională. Așa încât au trecut la proxenetism, șantaj, camătă. Așa au reușit, la începutul anilor 1990, să scoată de pe piața din București o altă grupare interlopă care acționa în sectorul 2 numită, Tostaua.

Exclusiv. Călin Georgescu: România e o colonie cu cetățeni sclavi

Exclusiv. Povestea lui Călin Georgescu, surpriza de la alegeri: De douăzeci de ani fac zilnic baie în apă rece ca gheața

Apoi „afacerile” au început să le meargă din ce în ce mai bine. Aria lor de acțiune de acțiune s-a extins la influență în cluburile din București, taxe de protecție. Așa au ajuns să treacă de la căruțe la mașini de lux.

Clanul Caran, evoluție fulminantă după prima arestare a Cămătarilor

Puterea lor a crescut exponențial odată cu prima arestare a Cămătarilor, în 2003-2005. Atunci, sectorul 2 s-a împărțit între Duduieni și Carani. Pentru că se tot războiau șefii celor două clanuri au negociat și au ajuns la un acord.

Duduienii aveau să fie partea de forță a acțiunilor, în timp ce Caranii se vor folosi de conexiuni. Totul pentru a face bani și pentru supremație în București. Așa se face că cele două clanuri controlau cele mai importante cazinouri din Capitală și dădeau bani cu camătă.

Împrumutau de la zeci de mii la milioane de euro celor care își doreau să își încerce norocul la cazino. Dar și când era vorba de colectat, dobânda era pe măsură. Iar cei care nu-și plăteau datoriile aveau de-a face cu brațul scurt al Duduienilor.