În proiectul de OUG pentru reorganizarea serviciului, ministrul propune ca ofițerii să obțină un aviz care va însemna pentru unii și o evaluare de comportament simulat, refuzul supunerii la test însemnând respingerea la angajare

Ministrul de Interne a dat publicității proiectul de Ordonanță de Urgență care reformează serviciul secret aflat în subordinea sa, Departamentul de Informații și Protecție Internă. Dragoș Tudorache a anunțat că a optat pentru soluția ca toate cadrele din noul serviciu – botezat Unitatea de Protecție Internă – să fie încadrate potrivit legii cadrelor militare. Explicația oficială este că într- o unitate clădită pe reguli militare este mai multă disciplină, procedurile sunt mai clare. În proiect sunt mai multe schimbări, de la competențele ofițerilor de informații, siliți să predea toate datele strânse în lucrări către unități cu care colaborează, la predarea interceptărilor telefonice Departamentului Operațiuni Speciale din Poliția Română. Apar și câteva măsuri care clar sunt dictate de situația specială a DIPI – cu peste 20 de comandanți foști sau actuali cercetați în dosarele DNA – cum ar fi obligativitatea celor care vor să rămână în structură de a se supune testului cu detectorul de minciuni, dacă le-o cere comandantul.

Stele în loc de atribuții

Problema militarizării DIPI a fost ridicată de Tudorache încă de când a anunțat că va reforma serviciul și că va face acest lucru printr- un proiect de ordonanță. OUG va fi adoptat de Guvern la ședința de săptămâna viitoare, până atunci fiind supus dezbaterii publice.

Proiectul spune că: „În subordinea Ministerului Afacerilor Interne se înființează Unitatea de Protecție Internă ca structură specializată, cu personalitate juridică, care desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice.” De la început se observă că dispare componenta de agregator a combaterii terorismului la nivelul MAI, acest atribut regăsinduse de acum doar la celelalte servicii secrete.

Pe de altă parte, activitățile care țineau de strângerea de informații este mult restrânsă, pentru că anul trecut decizia Curții Constituționale privind folosirea serviciilor în dosarele penale a lovit și DIPI. Din acest motiv aceste misiuni sunt deja executate de DOS, din cadrul Poliției Române.

Ofițerii UPI – noul DIPI, fost DGIPI, fost UM 0962, fost UM0215 – pot strânge informații în cauze ce țin de siguranța națională. Cu aviz de la un magistrat, ofițerii vor putea strânge informații în cazurile ce țin de siguranță, întocmai ca ofițerii SRI, metodele fiind cele clasice, de la microfoane la filaj sau solicitări către furnizorii de serviciii de comunicații electronice. Diferența este că în astfel de cazuri, ofițerii UPI predau datele altor instituții.

Ce fac cu informațiile? Le dau

La articolul 14 din proiect se spune că informațiile despre fapte de corupție din admnistrație sau Interne se predau la DGA. Până acum, DIPI își prelucra acest fel de date. La articolul 15 se spune că informațiile despre pericole aduse ordinii publice se predau conducerii MAI care dispune de ele. Tot aici se spune că informațiile care exced competența MAI – cum ar fi amenințările la securitatea națională – se predau instituțiilor abilitate, altele decât cele din minister. În fine, suspiciunile de fapte penale se comunică/sesizează organelor de cercetare, procurorii, care le fructifică folosind DOS sau Poliția Judiciară.

Pare că UPI va fi o structură care culege doar informații primordiale. Mai mult, ca și în cazul DIPI, se specifică faptul că ofițerii UPI nu au atribuții de cercetare penală, deosebirea fiind că nu pot fi folosiți nici ca ofițeri judiciari. Ei sunt militari și nu ”funcționari publici cu statut special”, ca restul polițiștilor.

Arhivele și dosarele în lucru, se predau

Proiectul stabilește ca lucrătorii UPI să fie încadrați potrivit legii cadrelor militare, ceva similar jandarmilor sau grănicerilor. La încadrarea în UPI ei depun și un jurământ special, diferit de cel al polițiștilor.

Toate aspectele privind încadrarea sunt reglementate de articolele 17 -25, adică aproape jumătate din textul ordonanței. Personalul DIPI este pus la dispoziție și toți predau tot ce ține de serviciu, obiecte, arhive, dosare în lucru. Se desemnează un comandant – el și adjuncții nu mai sunt numiți de premier, ci de ministru – care decide cine rămâne.

Predarea arhivelor și a dosarelor în lucru se va face în termen de 22 de zile de la punerea la dispoziție. Una dintre condiții este obținerea unui aviz de integritate. La emiterea lui, dacă există suspiciuni. Ofițerul trebuie să se supună unei ”evaluări a comportamentului simulat”. Cea mai cunoscută metodă este testul poligraf.

Cel care refuză este respins. Dacă, pe parcursul activității, se impune un nou test poligraf, cel care îl refuză este pus la dispoziție. Asta în condițiile în care evaluarea comportamentului simulat nu e acceptată ca probă în instanțe, ci doar ca indiciu.

Controlul parlamentar

La instalarea în funcție, ministrul Tudorache spunea că-și dorește ca noul DIPI să fie supus controlului parlamentar. Nu și-a împlinit dorința. Ca și DIPI, UPI poate prezenta un raport anual comisiilor din Parlament, cele de Apărare și Ordine Publică, dar nu are o comisie dedicată, ca restul serviciilor secrete.

UPI, fosta DIPI, nefuncțională la alegerile parlamentare

Serviciul secret al Ministerului de Interne s-ar putea să fie nefuncțional la alegerile din 11 decembrie. Proiectul de ordonanță de înființare a UPI ar putea fi aprobat la ședința de miercurea viitoare. În 15 zile de la publicare, intră în vigoare și toate cadrele sunt puse la dispoziție. Urmează 22 de zile în care se predau arhive, dosare în lucru și se selectează personalul. La 30 de zile de la intrarea în vigoare se elaborează ordinele privind organigrama, numărul de posturi, atribuțiile. Adică se trece de data alegerilor, deși instituția avea atribuții pentru identificarea amenințărilor la ordinea publică.