Guvernul Ciucă nu pierde vremea, ci vrea să obțină cât mai repede foloase pentru România. În doar câteva ore de la ordinul premierului, proiectul de OUG privind stabilirea cadrului de implementare a PNRR a fost pus în dezbatere publică. Acesta a fost structurat pe 10 capitole și definește principalele elemente cheie.

Vineri, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a pus în dezbatere publică proiectul de OUG pentru stabilirea cadrului de implementare a PNRR. Cu doar câteva ore înainte de supunerea proiectului în dezbatere publică, Nicolae Ciucă a cerut documentul cât mai repede, așa că ministrul s-a supus ordinului premierului.

MIPE a anunțat vineri seara punerea în dezbatere publică a Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

”Prin intervenţiile sale, planul reprezintă un răspuns cuprinzător şi echilibrat la situaţia economică şi socială din România (...) Pentru implementarea sa, este necesară completarea cadrului instituţional şi stabilirea fluxurilor financiare, de monitorizare, verificare şi control (...) Lipsa reglementării unitare a cadrului instituţional şi financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României. Astfel, stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), pentru perioada 2021 - 2026, precum şi asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor şi al capacităţii de absorbţie reprezintă o situaţie de urgenţă ce impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă”, se arată în Nota de fundamentare a OUG.

Proiectul a fost împărțit pe 10 capitole, cu simularea a trei scenarii ipotetice

”Mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR are la bază principiul planificării bugetare. Astfel, în bugetul de stat, prin bugetele coordonatorilor de reforme, se vor cuprinde sumele reprezentând fonduri europene (alocate prin PNRR), finanţarea publică naţională (sumele necesare realizării unor reforme/investiţii, care nu beneficiază de alocare în cadrul PNRR, dar sunt necesare atingerii jaloanelor şi ţintelor) şi TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii de drept public şi sumele reprezentând fonduri europene şi TVA nedeductibilă pentru entităţi de drept privat”, se mai arată în Nota de fundamentare.

Măsurile incluse în PNRR contribuie la redresarea economică și socială. De asemenea ele au un rol important și în dezvoltarea țării pe termen lung. Va fi acordat sprijin pentru investițiile private și crearea de noi locuri de muncă. Documentul incluse și măsuri cu privire la promovarea competențelor verzi și digitale, creșterea favorabilă incluziunii prin reducerea disparităților, dezvoltarea investițiilor în infrastructura de transport, sănătate, educație și mediul de afaceri.

A fost calculat impactul macroeconomic al absorbției fondurilor din PNRR prin simularea a trei scenarii ipotetice, respectiv:

1. absorbţia integrală a granturilor şi a împrumuturilor astfel:

utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026

utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 şi 75% în 2025-2026

2. absorbţia integrală a granturilor şi parţială a împrumuturilor astfel:

utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026

utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026

3. absorbţia integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor

Suma aferentă implementării PNRR este de 29,18 mil. Euro.

România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14,24 mil. euro EUR și împrumuturi în valoare de 14,94 mil euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul României din 2019.