Cine trebuia să fie răsplătit cu pensie specială, o are deja. Dar mârșevia trebuie îngropată în sunet de trompetă?

Cine trebuia să fie răsplătit cu pensie specială, o are deja. Dar mârșevia trebuie îngropată în sunet de trompetă?

Suntem în perioada în care s-a inflamat din nou subiectul pensiilor speciale. Problema cu legea pensiilor sociale și speciale trebuia rezolvată până la sfârșitul anului trecut. Nu s-a făcut. În joc sunt 700 de milioane de euro pentru reformă pe care Bruxelles-ul poate să ni-i taie. Și?!

Toți politicienii ies acum în public să-și dea cu părerea despre aceste pensii speciale, create de propriile partide de foarte mulți ani. Vaiete și acuze, cât cuprinde. Adevărul este însă în trecut. Scopul tuturor partidelor care s-au perindat la guvernare a fost să recruteze grupuri mari de angajați din instituțiile importante ale statului care să le servească intereselor. Ministrul Boloș le numește azi „servicii publice care sunt de importanţă strategică naţională”. Ambalaj frumos pentru un bau-bau vopsit! Drept răsplată, salariile s-au mărit, inclusiv prin adăugarea unor sporuri, și s-a creat o lege amestecată, menită să le asigure pensii speciale celor folositori sistemului.

În această lege care ne dă atâtea bătăi de cap de ani de zile, Parlamentul a inclus sistemul de pensii general şi sistemul de pensii speciale. Aici s-a produs prima mârșevie. În categoria pensiilor speciale i-au amestecat pe magistrați (judecători și procurori) și pe parlamentari cu militarii, polițiștii, jandarmii, ofițerii din serviciile de informații, aceștia fiind, de fapt, beneficiari ai pensiilor de serviciu, așa cum există și în sistemele europene. Dar, acum aproape 20 de ani în urmă, nu interesa pe nimeni legea pensiilor în amănunt. Nițică propagandă că trebuie să crească salariile magistraților, să li se acorde niște facilități ca să fie feriți de corupție, și cam atât.

Toată „lucrarea” a început prin anii 2005-2006, când România era prezentată în cancelariile lumii ca o țară coruptă, unde terenul Justiției trebuie desțelinit și semănat cu oameni noi, cât mai tineri și chiar fără experiență. Iar atunci a intervenit Bruxelles-ul. Magistrații români trebuie să se concentreze pe marea corupție, pe politicieni și pe marii funcționari publici. Să fie ceva de răsunet. Există documente cu cerințe și indicații europene pe care le-am publicat în anii trecuți în ziarul Evenimentul zilei.

Ne puteți urmări și pe Google News

A fost momentul când sute de magistrați din garda veche au ieșit la pensie sau au plecat în avocatură, iar locul lor a fost luat de tineri absolvenți, dar și de mulți consilieri juridici.

Știți cine a servit atunci sistemul și a creat noua Justiție beneficiind de salarii mari și de „momeala” unor pensii speciale? A fost consemnat tot într-un document UE, un proiect numit Consolidarea Democrației în România. Din el am aflat că „60% dintre judecătorii și procurorii repondenți au intrat în sistem fără a absolvi cursurile de formare inițială ale Institutului Național de Magistratură și că peste jumătate din ei (61,2% judecători și 53% procurori) au fost anterior consilieri juridici, iar o treime, avocați”. Azi, cei mai mulți dintre acești magistrați au părăsit sau părăsesc curând sistemul, după 20 de ani de muncă, și au pensii speciale.

Știți foarte bine că cei care au răspuns cerințelor politicului, care au făcut arestări în dosare ce după 8-10 ani s-au finalizat prin achitări, sunt deja beneficiarii pensiilor speciale, unele de peste 20.000 de lei. Și așa vor rămâne, căci și dacă se schimbă legea pensiilor și vor fi eliminate „specialele”, cele aflate în plată nu vor fi tăiate.

Foștii ofițeri de Securitate, cei cu atribuții de comandă, erau destul de în vârstă la Revoluție ca să presupunem că mai trăiesc azi mulți dintre ei. Chestorii Ministerului de Interne și generalii din Armată și Servicii au pensii între 12.000 și 15.000 de lei, pensii de serviciu de fapt, dar, așa cum am spus, amestecate în calupul de pensii speciale cu scopul de a le proteja pe cele din magistratură dacă izbucnește scandalul. Gradele mai mici din rândul militarilor, de la comisar în jos, au pensii de la 6.000 de lei la 2.800 de lei.

Parlamentarii au renunțat la privilegiile pensiilor speciale, în urma unui proiect de lege inițiat de PSD. Partidul lui Ciolacu a punctat atunci electoral și mare minune să nu facă și din gălăgia asta cu tăierea fondurilor din PNRR din cauza pensiilor speciale vreo victorie. Social-democrații se uită prea impasibili la agitația și acuzațiile PNL și USR, deși nici aceste partide n-au rezolvat problema când au guvernat împreună.

Așa cum am arătat, cine trebuia să fie răsplătit cu pensie specială, o are deja. E posibil ca, dintr-odată, coaliția de guvernare să ia decizia ca să refacă draftul legii intens criticată acum ba de unii liberali, ba de unii useriști. Dacă îl ascultăm pe ministrul Marcel Boloș, care a spus ieri că „ce este scris în PNRR este literă de lege, iar flexibilitatea Comisiei Europene tinde spre zero”...modificarea e posibilă, iar cele 250.000 de pensii speciale să nu mai fie atât de speciale! Poate că guvernanții ne vor demonstra că nu e vorba de incompetență în elaborarea unei legi unitare a pensiilor, că vor găsi calea onorabilă și vor trimite la Bruxelles ceea ce trebuie. Nu pot să nu mă întreb și dacă PSD a jucat iar electoral și a vrut să îngroape mârșevia trecutului în sunet de trompetă. Vom vedea care partid e mai breaz în ceasul al doisprezecilea.