Ce riscă România dacă legea pensiilor nu este gata până la sfârșitul lui martie. Avertismentul Ministerului Fondurilor Europene

Ce riscă România dacă legea pensiilor nu este gata până la sfârșitul lui martie. Avertismentul Ministerului Fondurilor EuropeneSursa foto: Dreamstime.com

Termenul pentru jalonul din PNRR a fost prelungit și trebuie îndeplinite toate condițiile până pe data 31 martie, altfel nu primim următoarea tranșă de bani de la Bruxelles.

Prin PNRR, guvernanții și-au asumat o serie de reforme, printre care și cea a sistemului de pensii. Obiectivul reformei din domeniul pensiilor „îl reprezintă realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă Recomandărilor Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie”, se arată în PNRR.

Până la 31 martie trebuie să fie gata noua lege a pensiilor

Termenul stabilit prin PNRR pentru intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii expiră la sfârșitul lunii martie. În acest context, Ministerul Fondurilor Europene a explicat ce se întâmplă dacă termenul nu este respectat: „Momentan nu produce implicații asupra implementării PNRR. Jaloane/țintele pot fi considerate ratate atunci când atrag întârzieri ale cererii de plată sau imposibilitatea depunerii unei cereri.

Din momentul prevăzut în Decizia de Aprobare a PNRR și până la momentul aprobării cererii de plată, jaloanele rămân deschise, Comisia Europeană și statul membru fiind implicate într-un proces de validare a îndeplinirii lor.

În cazul în care Comisia stabilește că jaloanele și țintele nu sunt atinse, se suspendă plata integrală sau parțială a contribuției financiare. Chiar și atunci, suspendarea se poate revoca, în cazul în care statul membru în cauză a luat măsurile necesare pe care CE le solicită”.

Marcel Boloș: Eliminarea pensiilor speciale nu e negociabilă

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, atrage atenția că eliminarea pensiilor speciale nu e negociabilă:

„În privința pensiilor speciale, România are un jalon de tip red line, adică este linie roșie. Atunci când s-a aprobat PNRR, s-a aprobat cu două condiții. O primă condiție se referă la decarbonizare și angajamentele noastre pentru a scoate din funcțiune grupurile energetice pe bază de cărbune. Al doilea pilon mare este cel privitor la pensii, unde România a avut un volum foarte mare de cheltuieli cu pensiile, care depășesc deja ordinul a 100 de miliarde de lei (20 de miliarde de euro).

Ce trebuie să știți despre noua lege a pensiilor

Prin noua lege a pensiilor se urmărește asigurarea viabilității financiare a Pilonului II al sistemului de pensii, prin creșterea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Cota de contribuție la fondul de pensii este, în prezent, de 3,75%.

Așa cum apare în PNRR, principalele aspecte urmărite prin noua legislație sunt:

-asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar, prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice;

-cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat;

-întărirea principiului contributivității, astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat;

-asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ cinci milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/ sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii;

-digitalizarea Casei Naționale de Pensii Publice și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite;

-digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii, informează avocatnet.ro.