Restaurante, ateliere de pictură, saloane de coafură, florării sunt, toate, firme înfiinţate de cei care au apelat la sprijinul de 10.000 de euro de la stat.
Recent a luat sfârşit sesiunea de depuneri pentru "Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri", cunoscut drept programul prin care Guvernul acordă câte (maximum) 10.000 de euro antreprenorilor debutanţi cu vârste până la 35 de ani, scrie revista Capital. Programul este extrem de criticat. Mulţi dintre candidaţii respinşi spun acum că firesc era să nu fie acceptaţi, cât timp singurii care au, de fapt, şanse sunt "rudele şi pilele" celor însărcinaţi cu coordonarea programului. Este totuşi greu ca cei câţiva funcţionari publici prin mâinile cărora trec dosarele doritorilor să se folosească de poziţiile de forţă pentru a favoriza peste o mie de firme. Apoi, nemulţumiri a suscitat şi numirea CEC ca unică instituţie de creditare implicată în program. După cum a declarat în mai multe rânduri Dumitru Nancu, vicepreşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), programul de sprijinire a debutanţilor în afaceri a fost trimis tuturor băncilor, doar CEC fiind interesată. Totodată, după cum se plânge Cătălin, unul dintre candidaţii care nu au obţinut punctajul minim pentru a merge mai departe, "eu înţeleg că s-au înfiinţat cam 4.500 de SRL-uri debutante, dintre care doar câteva sute primesc 10.000 de euro de la stat. De unde trag concluzia că era mult mai logic să nu existe obligativitatea înfiinţării firmelor decât după aprobare". Ai câştigat? Atunci stai şi rabdă Câştigătorii nu se declară nici ei pe deplin mulţumiţi. Îi deranjează că proprietarii achită chiriile pentru sedii şi salariile angajaţilor contractaţi, însă primesc banii la luni bune de când s-ar fi aşteptat. Cristina Junjan, din oraşul sătmărean Carei, a lansat o afacere în domeniul proiectării şi instalaţiilor în construcţii. Deşi a semnat contractul încă din martie, abia în urmă cu câteva săptămâni a primit banii (doar o parte din sumă). Între timp, ajunsese să regrete că a apelat la acest program, sătulă fiind de procedurile (excesiv de) birocratice ale funcţionarilor bancari, care au făcut-o să-şi dorească să fi apelat la fonduri europene, de care se ferise înainte din cauza fricii de birocraţie. Motivaţia implementării programului este că "în România, 1 din 100 de tineri decid să înceapă o afacere pe cont propriu, faţă de 1 din 4 tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria. Cauzele frecevent invocate sunt lipsa banilor şi birocraţia". Guvernul a venit cu banii, însă a păstrat birocraţia. "Înţeleg că s-au înfiinţat cam 4.500 de SRL-uri debutante, dintre care doar câteva sute primesc suma de 10.000 de euro de la stat" CĂTĂLIN, candidat în cadrul programului PLĂŢI ÎNTÂRZIATE Ajutor mic, investiţii pe măsură O mulţime de tineri întreprinzători ale căror proiecte au fost acceptate pentru a primi finanţare în cadrul "Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri" se plângeau că până în august niciunul dintre câştigătorii în acte nu-şi primise nici măcar parţial sumele promise. "Situaţia nu stă aşa, dovadă că până în momentul de faţă sau făcut 129 de plăţi", spune o reprezentantă a AIPPIMM. Potrivit acesteia, banii se dau în maximum 12 tranşe, în funcţie de dorinţa solicitantului, iar planurile de afaceri ale firmelor intrate în program până acum presupun, în general, investiţii mici, cea mai consistentă de până acum fiind de 80.000 de euro. Cine le verifică? Criticat altădată, de cele mai multe ori pe bună dreptate, doar din cauza naturii de "proiect guvernamental", programul de stimulare a tinerilor întreprinzători a reuşit pe alocuri să-şi atingă scopul, iar unele dintre firmele câştigătoare şi-au început deja serios activitatea. Exemple în aces sens se găsesc în cele mai diferite domenii: de la serviceuri auto şi mici companii de IT (categoriile cele mai aglomerate) la baruri boeme, cabinete medicale şi ateliere de pictură. Despre o bună parte dintre acestea firme veţi putea citi în revista Capital, începând cu numărul viitor. Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale programului guvernamental este mai puţin cunoscută. Deşi este prevăzută între etapele obligatorii, verificarea veridicităţii informaţiilor din planurile de afaceri şi, apoi, evaluarea ocazională a respectării cerinţelor (nu puţine la număr) de către beneficiari "sunt trecute doar de formă, dar nimeni nu face asta în realitate", spune Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători.
Recomandările noastre
