Pornind de la cazul unor preoți care au refuzat botezarea unui copil din cauza anumitor probleme legate de nași, reprezentanții Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au amintit toate situațiile în care cineva poate fi naș. Pentru rezolvarea acestei probleme s-a implicat chiar Înaltpreafinţitul Calinic, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.

Totul a pornit de la o scrisoare în care se dezvăluia că doi preoți au refuzat Sfântul Botez pentru că părinţii nu erau cununaţi, iar naşii erau prea tineri. Totodată, s-a motivat și că bebeluşul nu are nume de sfânt.â Ulterior, răspunsul Înaltpreafinţitul Calinic, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a venit la rubrica „Răspunsul Ierarhului”.

„Aş dori să mă informaţi dacă un preot creştin ortodox poate refuza botezul unui prunc născut din părinţi creştini ortodocşi. Un preot a refuzat botezul copilului pentru că părinţii nu sunt cununaţi încă, pentru că naşii copilului nu sunt bătrâni şi pentru că numele ales de părinţi nu e de sfânt, deşi copilul are două nume, printre care şi unul de sfânt (Alexandru).

Părinţii apoi au încercat la altă parohie din zona natală a mamei, însă preotul acesteia a refuzat pe motiv ca părinţii nu fac parte din parohie şi nu vrea să pornească război cu celălalt preot! Un prunc aşteaptă să fie botezat şi este refuzat pe motive ce nu ţin de Sfintele Taine, şi nici de rânduielile bisericeşti!”, se arată în mesajul publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

ÎPS Calinic anunță că va lua măsuri

„Niciunui copil nu îi poate fi refuzată Taina Sfântului Botez, indiferent de condiţiile în care a fost născut. Dacă cele despre care faceţi vorbire s-au întâmplat în judeţul Suceava, respectiv în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, vă rugăm să ne spuneţi, pentru a lua măsurile ce se impun. Sărbători cu bine!”, a transmis ÎPS Calinic.

„În Pravila Mică (1640), rudenia spirituală din botez era impediment la căsătorie până în gradul al III-lea inclusiv, fiind oprită căsătoria dintre naş şi fină (grad I), dintre naş şi mama finei (grad III), dintre naş şi sora finei (grad III), dintre fiul naşului şi fină (grad II).

În Biserica Ortodoxă Română, acest tip de rudenie trebuie considerat ca impediment până în gradul al III-lea inclusiv, socotită pe linie directă între descendenţii şi ascendenţii naşului şi cei ai finului, permiţându-se ca pentru gradul al III-lea episcopul locului să poată dispensa, dar în niciun caz pentru gradele I şi II.

Prin urmare, ţinând cont de modul în care această rudenie a fost tratată de-a lungul istoriei şi, de asemenea, luând în considerare cum este reglementată în momentul de faţă în alte Biserici ortodoxe locale, căsătoriile care trebuie oprite sunt următoarele: căsătoria naşului cu fina (gr. I), căsătoria naşului cu mama finului (gr. II), căsătoria naşului cu fiica finei (gr. II), căsătoria fiului naşului cu fina (gr. II), căsătoria fiului naşului cu mama finei (gr. III), căsătoria mamei finului cu soţul fiicei naşului (gr. III), căsătoria fiului naşului cu fiica finei (gr. III), căsătoria tatălui naşului cu fina fiului (gr. II), căsătoria tatălui naşului cu soţia finului fiului (gr. II), căsătoria tatălui naşului cu fiica finei fiului (gr. III), căsătoria tatălui naşului cu mama finei fiului (gr. III), căsătoria tatălui naşului cu soţia fiului finului (gr. II), căsătoria naşului cu soţia finului (gr. I), căsătoria fiului naşului cu soţia finului (gr. II), căsătoria soţiei fiului naşului cu soţul finei (gr. II), căsătoria fiului naşului cu soţia fiului finului (gr. III), căsătoria soţiei fiului naşului cu fiul finului (gr. III).

Reglementări canonice pentru nași

De asemenea, nu este indicat ca un tânăr și o tânără, înainte de cununia religioasă, să fie nași pentru același prunc, deoarece s-ar statornici între ei o rudenie spirituală în grad II, ceea ce reprezintă un impediment la căsătorie.

În privinţa celor ce pot fi naşi la botez, precum şi a funcţiei pe care aceştia o îndeplinesc la săvârşirea botezului, preoţii trebuie să aibă în vedere următoarele:

Nu pot îndeplini funcţia de naş: copiii (minorii), cei cu boli psihice, părinţii fireşti, monahii, eterodocşii; La botez iau parte în calitate de naş o singură persoană sau cel mult două (soţ şi soţie);

Nu este indicat să fie mai mulți nași la botez. Trebuie mare atenție la acest aspect, deoarece, prin Taina Botezului, aceștia se înrudesc, iar copiii lor nu mai au voie să se căsătorească unii cu alții.

În cazul botezului de necesitate, dacă pruncul trăieşte şi este dus apoi la preot pentru a se continua rânduiala, atunci i se va face toată slujba, fără însă să se mai repete afundarea sau mirungerea. De reținut că botezul prin stropire este acceptat doar în caz de nevoie stringentă și cu titlu de excepție, mai ales pentru bolnavi.

În cazul botezului de necesitate, nu se naşte niciun raport de rudenie între cel ce-l săvârşeşte (mirean) şi cel botezat; Preotul săvârşitor nu poate fi în acelaşi timp şi naş la botez″, se arată pe arhiepiscopiasucevei.ro.