Ebrahim Raisi este un cleric conservator și a fost ales președinte al Iranului în urmă cu câteva zile.

Înainte de a fi ales președinte, Raisi a fost șeful sistemului judiciar iranian, calitate din care s-a făcut remarcat pentru numeroase încălcări ale drepturilor omului, în cazul iranienilor anchetați de serviciile de securitate.

Raisi a câștigat alegerile prezidențiale ale Republicii Islamice cu 61,9%, totalizînd 17,9 milioane de voturi. În schimb, principalul rival, reformistul Abdolnaser Hemmati, a obținut mai puțin de 2,5 milioane de voturi, ceea ce spune foarte multe despre societatea iraniană.

Cu toate astea, votul a fost afectat de o participare scăzută, de 48,8%, cea ce reprezintă cea mai mică participare din istoria alegerilor prezidențiale, de după revoluția din 1979. În perioada premergătoare alegerilor, mulți iranieni au decis deja să renunțe la alegeri, spunând că nu simt nicio reprezentare de ambele părți ale spectrului politic.

Cine este conservatorul Raisi

Pentru mulți observatori, Raisi nu este o figură deosebit de complexă. Cariera, ideologia și ambițiile sale politice au fost bine trasate de-a lungul deceniilor.

„Raisi este doar un soldat. De fapt, unul bun. Cineva care execută exact ceea ce i se cere cu toată puterea. Acesta este motivul pentru care a fost constant promovat de când s-a alăturat sistemului judiciar și a devenit procuror la Karaj - un oraș apropiat de Teheran - fără o calificare adecvată", a spus Roya Boroumand, istoric din Washington și director executiv al Abdorrahman Boroumand Center, un ONG dedicat promovării drepturile omului pentru Iran.

La vîrsta de 25 de ani, Raisi a fost promovat în funcția de procuror adjunct al instanței revoluționare din Teheran, funcție pe care a ocupat-o până în 1989, poziția fiind una foarte influentă pentru sistemul judiciar. La vremea respectivă, sistemul judiciar era un instrument deosebit de important al regimulului, folosit împotriva adversarilor politici și a celor ale căror activități au fost incriminate în temeiul noilor legi privind moralitatea publică.

„Acesta este motivul pentru care oameni ca Raisi au fost aduși în justiție, astfel încât să poată soluționa rapid cazurile, în principal prin emiterea de sentințe cu executare", a spus Boroumand.

A făcut parte din ”Comitetul Morții”

Potrivit unui raport al Amnesty International din 2018, Raisi era membru al unui consiliu format din patru membri, cunoscut sub numele de „Comitetul morții”. Alături de alți trei oficiali ai sistemului judiciar iranian, el a prezidat executarea a mii de prizonieri - în majoritate afiliați la grupurile și partidele politice comuniste.

Majoritatea acestor prizonieri își încheiaseră deja pedepsele cu închisoarea și au fost executați pe motiv că nu și-au exprimat pocăința pentru credințele și activitățile lor politice din trecut și nu și-au denunțat în scris grupurile politice.

Plasta pe lista neagră

În 2019, la 31 de ani de la execuția în masă a prizonierilor din Iran, Raisi, împreună cu alți câțiva membri ai cercului interior al ayatollahului Khamenei, a fost plasat pe lista neagră de către SUA.

Printre motivele prezentate de Departamentul Trezoreriei SUA se numără execuția a mii de persoane, unele dintre acestea fiind minori, și a torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate prizonierilor.

De asemenea, Uniunea Europeană a înghețat activele lui Raisi și a emis o interdicție de călătorie, tocmai pentru rolul său în încălcarea drepturilor omului, dar restricțiile privind circulația sa nu se vor aplica neapărat acum că este președinte și se bucură de „privilegii diplomatice”.

L-a criticat pe fostul președinte iranian

Raisi a fost unul dintre criticii permanenți ai politici duse de președintele Rouhani, pe care l-a acizat că a luat-o pe o cale greșită în rezolvarea problemelor economice ale țării, bazându-se pe Planul de Acțiune Comprehensiv Comun (JCPOA) și negocind cu Occidentul dintr-o poziție inferioară.

În 2015, Rouhani a semnat JCPOA cu puterile SUA și occidentale, care le-au văzut promițând să limiteze programul nuclear al Teheranului, în schimbul ridicării sancțiunilor economice. În 2018, însă, președintele Trump a renunțat unilateral la acord și a aplicat o politică de „presiune maximă” asupra regimului.

Relațiile Iran-SUA și politicile de linie dură

Pentru Raisi, însă, există puține diferențe între administrația președintelui Joe Biden și cea a lui Trump. Americanii se pot aștepta la o retorică mai aprinsă chiar dacă noul președinte speră să reînvie acordul nuclear.

„Americanii au adoptat întotdeauna planuri arogante față de poporul iranian și fiecare guvern care a venit la putere a urmat această politică", a spus Raisi, în aprilie 2021, înainte de a candida la funcția de președinte.

Abordarea lui Raisi asupra problemelor interne se concentrează pe preocupări legate de acces gratuit la internet și impunerea obligatorie a hijabului, care sunt în concordanță cu alte linii dure din Iran. Raisi a subliniat, de asemenea, nevoie de a furniza un intranet național de-a lungul internetului global.

Noul președinte ajunge la putere într-un moment crucial din istoria Iranului. Țara este confruntată cu grave probleme economice, care au apărut ca urmare a embargoului impus de USA. În plus, tulburările civile - provocate de dificultățile economice, a corupției politice și a epidemiei de COVID-19 - continuă să amenințe regimul.