PSD, PNL şi PDL s-au angajat într-o veritabilă licitaţie pentru voturi. EVZ vă prezintă concursul de promisiuni electorale "cine dă mai mult pentru pensii, salarii şi infrastructură".

PSD promite creşterea salariului minim la 1.000 de lei. Liberalii se angajează pentru un salariu mediu în 2012 de 800 de euro pe lună. PDL plusează cu un salariu mediu de 900 de euro. Pe scurt, a început campania electorală. Politicienii aruncă cu bani virtuali în alegători, în ideea că cine dă mai mult le ia votul.

Pensionarii - cei mai vânaţi

Liberalii îşi propun ca, în 2012, „România să devină a şaptea putere în UE“. Cum vor să facă asta? Până în 2012 PIB-ul să fie de 10.000 de euro/locuitor. Cu alte cuvinte, ei se angajează pentru un salariu mediu brut de 800 de euro, şi o pensie medie de 350 de euro.

Democrat-liberalii sunt mai generoşi. Ei oferă o pensie medie cu 50 de euro mai mare şi un salariu mediu cu 100 de euro mai mare decât rivalii lor de pe partea dreaptă a spectrului politic. Plusează însă cu o pensie minimă garantată de 350 de lei. Pensionarii sunt o categorie de care PSD este foarte interesat. De aceea, social-democraţii promit creşterea lunară a pensiilor, conform cu rata inflaţiei.

Infrastructura este un domeniu care le preocupă pe toate partidele. PSD a lansat un pachet care cuprinde construirea în patru ani a 1.000 de kilometri de autostradă, modernizarea a 1.000 de kilometri de cale ferată şi două poduri peste Dunăre. PNL a promis, în schimb, că va aloca 7% din PIB pentru infrastructura de transport. Liberalii au adăugat chiar ideea finalizării canalului Dunăre-Bucureşti. Pe de altă parte, democrat-liberalii au propus un „Pact naţional pentru Autostrăzi“. Pe lângă finalizarea actualelor autostrăzi şi construirea uneia între Târgu-Mureş şi Iaşi, vin şi cu program de refacere a 5.883 de drumuri europene, 10.000 de drumuri naţionale şi a 10.000 kilometri de drumuri judeţene.

Politicienii promit pe cuvânt

Când vine vorba despre clarificarea fundamentelor acestor promisiuni, responsabilii cu oferta electorală de la PSD, PNL şi PDL devin evazivi. Marian Sârbu, vicepreşedinte PSD şi potenţial ministru al muncii şi protecţiei sociale într-un eventual „cabinet Geoană“, consideră drept o certitudine salariul de 500 de euro pe lună. Dar abia în 2014. Sârbu susţine că proiecţia PSD privind creşterea salariului minim corespunde cu „etapizarea semnată între sindicate şi guvern“ şi că această cifră a fost asumată de PSD ca „o decizie politică“.

La rândul său, Gheorghe Pogea, unul dintre responsabilii cu redactarea ofertei electorale a PDL, este destul de secretos când vine vorba despre dezvăluirea bazelor economice ale acestor promisiuni. „Nu putem lămuri această problemă prin telefon. Vă invit la o discuţie în care să vă explic pe hârtie aceste calcule“, a fost răspunsul lui Pogea. Liberalii susţin că încă mai lucrează la oferta de guvernare şi, când o vor finaliza, vor aduce şi argumente.

Pentru alegători nu contează foarte mult dacă anumite angajamente sunt sustenabile. Unii se mulţumesc cu garanţia cuvântului dat de politicieni.

"România este a şaptea ţară din Europa ca întindere. Dacă actualele tendinţe economice se menţin, România poate deveni, la orizontul anului 2014, a şaptea sau a opta putere economică a Europei.", Călin Popescu-Tăriceanu, preşedinte PNL

PROMISIUNI

> Oraşul universitar. PNL s-a angajat pentru construirea unui mega-campus universitar. Proiectul „Univeristatea Viitorului“ ar urma să fie finalizat în aproximativ 10 ani, cu două miliarde de euro.

> Stadioanele UEFA. PSD promite construirea în patru ani a opt stadioane la standarde moderne. La cele opt stadioane UEFA, PSD a mai plusat şi cu 1.000 de terenuri, săli de sport şi bazine de înot.

> Pact Naţional pentru Autostrăzi. PDL garantează pentru finalizarea autostrăzilor care sunt acum în lucru, dar şi pentru construirea a 300 de kilometri din autostrada Târgu-Mureş - Iaşi.

"Vreau ca România să devină Spania Europei Centrale. Vreau să fiu numărul unu în această parte a Europei. Avem toate ingredientele: ambiţie, competenţe, potenţial, resurse şi atuuri geostrategice.", Mircea Geoană, preşedinte

PSD PROGRAME GREU DE REALIZAT

Alegătorul, atent la buzunar

Analiştii economici şi, în general, specialiştii cred că promisiunile partidelor nu sunt realizabile întocmai. „Cred că aceste programe sunt foarte optimiste şi destul de greu de realizat“, ne-a declarat Laurian Lungu, şef peste cercetare la Grupul de Economie Aplicată. Acesta a sesizat că mai toate formaţiunile politice apasă o pedală importantă, la care opinia publică din România este extrem de sensibilă: veniturile. „Într-o economie mai puţin dezvoltată, aşa cum este economia României, cel mai important lucru pentru alegător e ceea ce are în buzunar. Salariul şi taxele contează.

Altfel stau lucrurile în statele mai dezvoltate“, spune Lungu. Acesta avertizează însă: toate previziunile, inclusiv cele care privesc veniturile, depind de starea economiei până în 2012, iar scenariul optimist de anul acesta - când se înregistrează până acum o creştere economică de 8% - este puţin probabil să se repete. Laurian Lungu a mai observat şi presiunea uriaşă pe care majorarea pensiilor o pune pe buget. „Dacă până acum creşterile de pensii abia acopereau rata inflaţiei, dublarea veniturilor pensionarilor şi creşterea lor constantă în următorii ani va apăsa foarte mult pe bugetele din care se asigură aceste venituri“, a mai adăugat analistul.

Cât priveşte sumele importante alocate pentru infrastructură, Lungu remarcă faptul că şi în ultimii ani am avut parte de promisiuni: „În 2005, 2006 şi 2007, una s-a prevăzut în buget - alocări pentru infrastructură de 4% din PIB, şi alta s-a realizat efectiv. S-a cheltuit, în medie, 75% din suma alocată“. (Ana Jităriţă)

DECONTURILE ABIA ÎNCEP

Calcule după cele mai bune scenarii

„Programele acestea de guvernare sunt făcute ca... pe vremuri. Se făcea, de pildă, o raportare la o variabilă x. Dacă anul acesta era o pătrime din x, în anul următor se raporta peste o pătrime din x, pentru ca în următorul an să se raporteze aproape o treime din x. Ştiu că ei aplică nişte modele, dar nu cred că echipele care le fac pornesc de la cele mai corecte premise“, este de părere şi analistul economic Ilie Şerbănescu. Acesta este de părere că partidele au avut în vedere cele mai bune scenarii privind creşterea economică, în ideea că performanţele din acest an s-ar păstra şi în următorii. Lucrurile nu stau chiar aşa: economia României va avea multe de „decontat“ în anii care vin.

 „După părerea mea, în 2009, se strâng la plată foarte multe lucruri. Pensiile ar putea să-i pună cu picioarele pe pământ pe cei care vor guverna. Tot în 2009 ne vom îndatora ca să plătim datorii, iar investiţiile străine directe ar putea fi egalate de ieşirile de capital. În 2008, 75% din valoarea investiţiilor străine a ieşit din ţară sub formă de dividende“, a mai explicat Şerbănescu.

Analistul atrage atenţia că modelele aplicate de economiştii partidelor nu sunt cele mai potrivite pentru România. „La fel ca şi în cazul Comisiei Naţionale de Prognoză, aceştia mizează mai ales pe scenarii, în loc să se aplece asupra economiei reale. Deşi PIB-ul este influenţat foarte mult de agricultură, se încearcă minimalizarea aportului acestei ramuri a economiei, mai prezentă în viaţa economică românească decât serviciile şi industria“, mai spune Şerbănescu. (Ana Jităriţă)

UN ADEVĂR SPUS PE JUMĂTATE Partidele uită să precizeze condiţiile

Economistul Daniel Dăianu, europarlamentar PNL, atrage atenţia că există mai multe planuri de interpretare ale schiţelor de program pe care le-au dat publicităţii partidele. „Alegătorul ar trebui să ţină seama de diferenţa dintre ţintă, pentru că asta au stabilit partidele - nişte ţinte, şi ceea ce se va realiza. De asemenea, în discuţie ar trebui să fie evocate şi condiţiile necesare pentru a se atinge aceste ţinte. Partidele uită să facă acest lucru în campanie“, precizează liberalul. Cu alte cuvinte, şefii de partide ar trebui să le spună şi alegătorilor că trebuie să fie solidari în următorii ani în „ritmicitatea muncii, consecvenţă şi disciplină“.

Dăianu atrage la rândul lui atenţia asupra cifrelor de creştere economică pe care şi-au creionat partidele programele: „8% este o creştere economică mult prea optimistă; eu îmi păstrez previziunea de 6% în acest an. În plus, contextul internaţional actual este unul foarte nenorocit, iar politicienii nu ar trebui să uite asta!“. În ceea ce priveşte priorităţile guvernelor care au intrat la încălzire, Dăianu remarcă o oarecare corelare a acestora: infrastructură, investiţii în sănătate şi în educaţie.

„Dacă toate aceste vorbe nu sunt dublate de o reformă reală a administraţiei publice, astfel încât aceasta să fie în stare să facă proiecte şi să acceseze fonduri europene, planurile partidelor nu au nicio valoare“, a mai precizat Dăianu. Europarlamentarul PNL a precizat că părerile sale sunt cunoscute în partid, dar că de redactarea programului PNL s-au ocupat alţi specialişti. (Ana Jităriţă)