BILANŢUL UNUI DEZASTRU: Cine a secat grânarul Europei

BILANŢUL UNUI DEZASTRU: Cine a secat grânarul Europei

Mai mulţi miniştri ai agriculturii au contribuit, în ultimii ani, la distrugerea sistemului de irigaţii românesc.

Construit în perioada comunistă, singurul sistem care nu doar că i-ar fi putut ajuta pe ţărani să-şi ude culturile, dar ar fi putut fi utilizat şi la desecarea unor terenuri acum inundate este falimentar din cauza deciziilor proaste luate de guvernele din perioada 2000-2010. Aceasta este concluzia unui raport al Curţii de Conturi a României (CCR), finalizat în decembrie anul trecut şi destinat instituţiilor responsabile: parlamentului - unde o anchetă pe această temă a trenat luni bune -, guvernului, Ministerului Agriculturii, Agenţiei Domeniilor Statului, Societăţii Naţionale Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) şi Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare.

În raport, inspectorii CCR in dică şi vinovaţii de această situaţie, mare parte dintre deciziile falimentare fiind puse în cârca a cinci foşti miniştri ai agriculturii: Ioan Avram Mureşan, Ilie Sârbu (care, în ultimii zece ani a ocupat de două ori fotoliul de ministru al agriculturii), Petre Daea, Gheorghe Flutur şi Decebal Traian Remeş.

"Sistemul de irigaţii, cea mai mare catastrofă a României"

Ne puteți urmări și pe Google News

Deşi în document nu se fac referiri concrete la ultimul său mandat de ministru, Valeriu Tabără este acuzat şi el de specialişti că, în perioada în care a condus Agricultura din postura de ministru al guvernului Văcăroiu, ar fi închis ochii la distrugerea sistemului de irigaţii. De altfel, Tabără recunoaşte acum neputinţa guvernanţilor de a redresa o latură importantă a agriculturii unei ţări considerate cândva grânarul Europei.

"Sistemul de irigaţii este, cu contribuţia mai multor factori, una din cele mai mari catastrofe ale României. Nu am reuşit să aşezăm sectorul pe un făgaş de normalitate. (...) Lucrăm acum la un pachet de măsuri pe care intenţionăm să-l promovăm la UE pentru a ni se accepta relaţionarea directă cu Mediul. Şi, s-ar putea să reuşim să cuprindem un pachet de măsuri care să fie susţinut financiar", a explicat ministrul. Iar, în opinia acestuia, o soluţie pentru România ar fi în acest moment construirea unui sistem de irigaţii care să funcţioneze cu energie solară.

CURTEA DE CONTURI: Decizii proaste, legi încălcate sau "aplicate parţial"

După un scurt istoric, în care pun la îndoială viziunea şi voinţa politică de a revigora agricultura, inspectorii Curţii de Conturi detaliază modul în care a fost falimentată Societatea Naţională Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) care ar fi trebuit să menţină funcţională una dintre cele mai importante ramuri ale economiei.

Aşadar, potrivit raportului, SNIF a fost înfiinţată în 2000, în mandatul lui Ioan Avram Mureşan, "cu scopul de a întreţine, repara şi exploata sistemele de irigaţii, desecare şi drenaj, combaterea eroziunii solului, îndiguiri, baraje şi altele asemenea, inclusiv apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, precum şi realizarea programelor de investiţii privind studiile, proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare".

Ce nu arată raportul, dar a relevat ancheta parlamentară derulată în 2009 este faptul că, la momentul înfiinţării SNIF, în sectorul de îmbunătăţiri funciare exista deja un program, care a continuat să fie aplicat de cei care au condus societatea: RomAg ’98 - experimentat pentru prima dată, cu rezultate dezastruoase în Ucraina.

De altfel, programul şi-a arătat, ulterior, "roadele" şi în România: a generat până de curând pagube statului român, după cum declara, în faţa Comisiei parlamentare de anchetă, chiar fostul director al SNIF, Luigi Bergheş. Iar Ioan Avram Mureşan fusese informat despre din timp despre program.

"Eu cred că programul (RomAg ’98 - n.r.) a fost bun pentru România. Sau ar fi trebuit să fie bun, dacă ar fi fost bine gestionat. Cei care trebuiau să-l gestioneze s-au abătut de la linia lui, fără îndoială. Şi cred că era un suflu nou pentru agricultură, aceste utilaje noi care veneau pentru pri ma dată în România aveau ca scop să facă per formanţă. Ele au produs însă o mare gaură în fi nanţele României, afectând grav sistemul de îmbunătăţiri funciare", arăta Mureşan cu doi ani în urmă.

Ilie Sârbu - "prevederi nerespectate"

Cert este faptul că, după cum arată documentele Curţii de Conturi, pentru ca SNIF să poată funcţiona cu maximum de eficienţă, în 2001, la momentul la care şefia Agriculturii fusese preluată de Ilie Sârbu, guvernul Năstase a decis privatizarea acestei societăţi.

"Ministerul Agriculturii, în calitate de unic acţionar, trebuia să predea către ADS acţiunile deţinute la SNIF. ADS trebuia să inventarieze terenurile cu destinaţie agricolă aflate în exploatare şi trebuia să procedeze la privatizarea SNIF, în numele statului, prin vânzarea de acţiuni, vânzarea de active şi prin privatizarea managementului către persoane fizice şi juridice, române sau străine. Aceste prevederi nu au fost respectate şi implementate. Cu excepţia predării de către Ministerul Agriculturii către ADS a acţiunilor SNIF, care s-a făcut însă abia în anul 2007, cu întârziere de 6 ani", se precizează în raportul Curţii de Conturi.

Şi asta, în condiţiile în care, potrivit legii, în 2002, SNIF ar fi trebuit să beneficieze de unele măsuri pentru accelerarea privatizării, măsuri care trebuiau aplicate rapid tot de Ministerul Agriculturii, condus de acelaşi Ilie Sârbu.

"Aceste prevederi au fost însă respectate şi implementate parţial, în sensul că procesul de eliberare, de către minister, a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului SNIF a fost lent şi nefinalizat, iar instituirea administrării speciale şi a procedurii de supraveghere financiară (inclusiv a măsurilor excepţionale stabilite de lege) s-a făcut abia în 2007", concluzionează specialiştii CCR.

Daea, Flutur şi Remeş continuă seria greşelilor

În fine, inspectorii notează că, după trei ani de la primele demersuri, în 2004, în mandatul lui Petre Daea s-a început un proces prin care SNIF ar fi urmat să fie pus pe roate: România a semnat un acord de împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea "Proiectului privind reabilitarea şi reforma sistemului de irigaţii".

Mai mult, s-a adoptat o lege şi o hotărâre de guvern prin care s-a aprobat Planul de reorganizare globală a SNIF. Iar activităţile de administrare, gestionare şi finanţare a îmbunătăţirilor funciare au fost preluate de ANIF, entitate nou înfiinţată prin restrângerea obiectului de activitate al SNIF.

Astfel, până la privatizare, societatea urma să presteze doar servicii de îmbunătăţiri funciare - reparare, întreţinere - numai pe bază de contracte atribuite prin negociere cu o singură sursă, în primii 3 ani. Doar că atât în mandatul lui Daea, cât şi în mandatele succesorilor săi - Gheorghe Flutur şi Decebal Traian Remeş -, aceste prevederi "au fost respectate şi implementate parţial", după cum arată CCR.

Câţiva ani mai târziu, în 2008, Ministerul Agriculturii condus de Dacian Cioloş a făcut un nou demers pentru impulsionarea privatizării SNIF. Guvernul a adoptat chiar o strategie de privatizare a societăţii. Cioloş a fost înlocuit destul de rapid la frâiele Agriculturii de Ilie Sârbu. Iar inspectorii CCR conchid: "Nici noile prevederi nu au fost respectate şi aplicate".

CONSECINŢE

Zece judeţe vor avea soluri aride

Iar consecinţele distrugerii sistemului de irigaţii sunt punctate într-un studiu realizat de specialişti din cadrul a 13 institute europene de pedologie şi meteorologie.

Astfel, potrivit cercetării, zece judeţe din România vor avea soluri aride în următorii 20 de ani, iar producţia cerealieră va scădea la 40%.

De altfel, potrivit documentului, toată partea sudică a Europei va avea de suferit din cauza încălzirii globale. În ţara noastră însă "cele mai afectate regiuni vor fi Banatul, Oltenia, estul Munteniei şi Dobrogea, cu prelungire pe sudul Moldovei", subliniază specialiştii. Cu alte cuvinte, cele mai afectate de încălzirea globală vor fi judeţele: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Gorj, Constanţa, Tulcea, Timiş, Caraş-Severin şi Giurgiu.

La problemele aduse de natură se adaugă şi faptul că Uniunea Europeană ar putea stopa ajutorul financiar acordat pentru irigaţii. Iar un semnal de alarmă în acest sens a fost tras încă din 2009 de către Gabriel Ioniţă, senior agriculture and irrigation specialist în cadrul Băncii Mondiale: "Dobrogea putea fi declarată, la fel ca Delta Dunării, o zonă defavorizată. Dacă se elimină subvenţiile la irigaţii, producţia agricolă a României este în mare pericol".

ANCHETĂ PARLAMENTARĂ

112 demnitari şi funcţionari audiaţi

Cu doi ani în urmă, timp de câteva luni, parlamentarii au derulat şi ei o anchetă pentru a stabili cine se face vinovat de falimentarea sistemului de irigaţii şi desecare din România. Nu mai puţin de 112 demnitari şi funcţionari publici au fost audiaţi de comisia parlamentară de anchetă: fostul preşedinte Emil Constantinescu, fostul premier Victor Ciorbea, foşti miniştri, secretari de stat, consilieri, directori şi chiar sindicalişti. Singurul care nu a răspuns invitaţiei comisiei a fost preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

Refuzul ministrului Remeş de a aplica legea

Şi, potrivit raportului întocmit în urma audierilor, unii dintre cei care au răspuns întrebărilor Comisiei de anchetă au recunoscut că guvernele din care făceau parte au luat decizii proaste ori nu au aplicat legea, iar alţii au susţinut că furturile şi lipsa in vestiţiilor au falimentat sistemul. Iar unii dintre vinovaţii indicaţi în ancheta parlamentară se regăsesc acum în raportul Curţii de Conturi.

"Motivul demisiei mele din iulie 2007 a fost refuzul conducerii Ministerului Agriculturii din acel moment, respectiv, al domnului ministru Decebal Traian Remeş, de a aplica legea", declara spre exemplu fostul director al SNIF, Luigi Burgheş, după cum a fost consemnat în documentele comisiei.

Potrivit lui Burgheş, una dintre cauzele "obiective" ale degradării sistemului de irigaţii ar fi fost lipsa, după 1989, a unei viziuni care să stabilească traseul agriculturii româneşti pentru 25-50 de ani.

Pe de altă parte, acesta a invocat o serie de cauze de natură subiectivă, care ar fi îngenuncheat, pur şi simplu, sectorul de îmbunătăţiri funciare: "Programul RomAg ’98 şi incompetenţa unor miniştri care au condus Agricultura": "RomAg ’98 a fost a fost experimentat prima dată în Ucraina, iar rezultatul a fost dezastruos - circa 125 de milioane de dolari au fost furaţi din bugetul Ucrainei. (...) România a avut ghinionul să poarte roadele acestui program nefericit".