Mai marii finanţelor mondiale încearcă să convingă pieţele că turbulenţele financiare pot fi controlate. Pentru asta, însă, este nevoie de mai mulţi bani pentru salvare şi de mai multă austeritate.
Perspectiva unui al doilea val al crizei se conturează tot mai puternic pe fundalul reducerii ratingului Statelor Unite ale Americii şi al creşterii îngrijorării legate de gradul mare de îndatorare a Italiei şi Spaniei, două dintre cele mai mari economii europene. Declaraţiile politice nu mai pot opri bursele din scădere, iar anunţul Băncii Centrale Europene (BCE) privind cumpărarea datoriei Italiei şi Spaniei a oprit, ieri, scăderea de pe bursele europene doar pentru puţin timp. Bursa românească a închis pe o scădere dramatică, indicele reprezentativ, BET, prăbuşindu-se cu 8,39% pe parcursul zilei de ieri faţă de şedinţa de vineri. Şi bursele asiatice au cunoscut scăderi de până la 5%. Se mai poate face ceva pentru a opri norii negri de deasupra economiei globale să se transforme într-o furtună care să măture, din nou, totul în cale? Evitarea recesiunii, misiune imposibilă? Nu puţini sunt cei care împărtăşesc ideile lui Nouriel Roubini, care consideră că evitarea unei noi recesiuni este o misiune imposibilă. De aceeaşi părere este şi analistul economic român Aurelian Dochia. Acesta consideră că toate măsurile care mai pot fi luate în această perioadă nu fac decât să amâne un deznodământ previzibil. În opinia lui Dochia, nu mai putem evita o nouă recesiune, dar putem alege felul în care aceasta se va manifesta. Vom avea, prin urmare, fie o recesiune drastică, dar de durată mică, fie o perioadă lungă de stagflaţie. "Că va fi la toamnă sau în primăvară, lucrurile nu mai pot fi rezolvate", ne-a declarat acesta. Totuşi, sunt economişti, printre care profesorul Daniel Dăianu, care consideră că adoptarea câteorva măsuri atât de Europa, cât şi de Statele Unite, ar putea limita pagubele, căci oricum o nouă recesiune este greu de evitat. De la creşterea principalului fond de susţinere financiară la emiterea de obligaţiuni comune şi impunerea unei austerităţi pe termen lung și mediu, nu scurt, în Statele Unite pentru a nu trimite în recesiune marea economie americană şi, odată cu ea, toată planeta. ZONA EURO Mai mulţi bani pentru fondul de susţinere financiară Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că o măsură care ar trebui aplicată imediat este creşterea sumelor disponibile prin Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF). Aceeaşi soluţie este agreată şi de secretarul Trezoreriei americane. Analiştii citaţi de Financial Times şi de The Economist susţin că planul de salvare a UE trebuie extins de la 450 miliarde euro la peste 1.000 miliarde euro. O astfel de decizie va pune, însă, presiune asupra Germaniei şi Franţei. Dăianu consideră că ar trebui simplificate şi procedurile prin care se poate decide creşterea EFSF, deoarece, în prezent, măsura trebuie ratificată de parlamentul fiecărui stat din zona euro, ceea ce poate duce la o întârziere de câteva săptămâni. TITLURI DE STAT Emiterea de obligaţiuni comune ale zonei euro Până la creşterea EFSF, UE ar trebui să emită obligaţiuni comune ale zonei euro, care să fie însoţite de programe de corecţie fiscală în ţările care au mari probleme cu datoria publică, este de părere fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu. Această idee a fost vehiculată şi de analiştii citaţi de la The Economist, care spun că Bruxelles- ul nu este pregătit de acest prim pas spre uniunea fiscală. Germania se opune adoptării acestei măsuri, deoarece ar trebui să-şi asume şi riscurile statelor unde economia este mai puţin performantă, iar predispoziţia politicienilor spre nechibzuinţă este mai mare. Dăianu consideră, însă, că Europa are o şansă atâta timp cât va pune în practică solidaritatea care există, până acum, doar pe hârtie. PESTE OCEAN Austeritate moderată în Statele Unite ale Americii "Retrogradarea ratingului SUA va accelera nevoia de reduceri fiscale, însă Washingtonul va trebui să opereze reduceri semnificative pe termen mediu, nu trebuie să tragă imediat frâna fiscală pentru a nu afecta creşterea şi deficitele", scrie economistul Nouriel Roubini în Financial Times. Potrivit acestuia, "cel mai bun pariu pentru SUA, Marea Britanie, Japonia şi Germania este introducerea unor noi stimuli fiscali pe termen scurt şi angajarea în austeritate fiscală pe termen mediu". Aurelian Dochia nu vede, însă, folosul unui alt pachet de stimulare a economiei, din moment ce primul pachet a avut un impact atât de mic. Mulţi economişti cred că SUA ar trebui să crească taxele, anulând deducerile de pe vremea lui George W. Bush. CHELTUIELI Mai mulţi bani la bugetul Uniunii Europene Majorarea bugetului Uniunii Europene pentru a susţine convergenţa economică în interiorul Uniunii este o altă măsură salvatoare. Potrivit lui Dăianu, pentru multe state, care trebuie să taie cheltuielile pentru a se înscrie în limite de deficit, cum este şi cazul României, fondurile europene pot reprezenta singurul element activ din execuţia bugetară care să asigure creştere economică. Potrivit acestuia, dacă economiile statelor nu vor avansa anul viitor şi tot ce li se va cere va fi să strângă tot mai mult cureaua, ne-am putea confrunta cu tot mai multe mişcări sociale. O altă măsură care poate fi luată este reluarea negocierilor Rundei Doha pentru a se ajunge la un acord privind schimburile comerciale şi a evita astfel accentuarea protecţionismului. INSTITUŢII FINANCIARE Sectorul bancar trebuie să suporte o parte din povară Jurnalista Polly Toynbee de la publicaţia The Guardian se întreabă ce am învăţat din criza declanşată în anii 2007-2008, după prăbuşirea Lehman Brothers. Ea speră că, măcar de data aceasta, costul evitării dezastrului va fi împărţit cu sistemul bancar. Opinia este împărtăşită de mulţi analişti economici. Câteva măsuri în acest sens au fost deja luate. În Germania va fi introdusă, din septembrie, o taxă pe profitul băncilor. Totodată, băncile au fost obligate să participe la planul de salvare al Greciei. A obliga din nou populaţia să suporte singură costul salvării statului, care a preluat activele toxice ale băncilor, este o nedreptate în ochii multor economişti. Mai mulţi oameni de afaceri din Italia s-au oferit să cumpere obligaţiuni ale guvernului italian, pentru a ajuta ţara să evite un dezastru. SOLUŢII Şansele României: fondurile europene şi evitarea populismului Ieşiri de capital, neîncredere din partea investitorilor sau plafonarea creşterii economice. Acestea sunt principalele riscuri la care este supusă econonia României în faţa turbulenţelor de pe pietele financiare internaţionale, potrivit lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Economiştii sunt unanimi în ceea ce priveşte faptul că ne-am putea pune la adăpost dacă, în anul electoral 2012, vom rezista tentaţiei populiste de a creşte salariile şi pensiile şi ne vom concentra pe atragerea cât mai multor bani de la UE. Cu o presiune de reducere a cheltuielilor bugetare pentru respectarea ţintei de deficit de 3% din PIB, fondurile europene ar putea fi singura sursă de cheltuieli pentru investiţii. Precauţie şi moderaţie "Cuvântul de ordine este acela de precauţie şi moderaţie în tot ceea ce înseamnă politici fiscale şi guvernamentale. Pieţele internaţionale nu sunt calme. Noi avem avantajul unei uşoare stabilităţi macroeconomice, datorită măsurilor de anul trecut, dar nu avem voie să facem niciun fel de exces", a declarat, ieri, premierul Emil Boc. Potrivit profesorului de economie, Daniel Dăianu, ar trebui să ne concentrăm pe opt-zece proiecte mari cu finanţare de la UE pe care să le şi ducem la bun sfârşit. De asemenea, trebuie să eliminăm risipa banului public şi să creştem colectarea de venituri la buget, a adăugat Dăianu.
CITIȚI ȘI:
- Cât au pierdut cei mai bogaţi oameni ai planetei în şapte zile
- Roubini: Economiile puternice se îndreaptă către al doilea val de recesiune
- E grav. Şeful Comisiei Europene: Criza datoriilor depăşeşte graniţele zonei euro
- Italia dă faliment, Spania scapă. VEZI scenariul economiştilor britanici
- Italia plăteşte dobânzi record pentru finanţare. Care este riscul?
- Banca Centrală Europeană cumpără datoria Italiei şi a Spaniei. VEZI efectele din piaţă
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
