Cinci partide ar intra în Parlamentul Republicii Moldova dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri. PAS conduce detașat

Cinci partide ar intra în Parlamentul Republicii Moldova dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri. PAS conduce detașatSursa foto: parlament.md

Republica Moldova. Cinci formațiuni politice ar reuși să intre în Parlament dacă în Republica Moldova ar avea loc alegeri parlamentare în perioada actuală. Cel puțin asta arată rezultatele Barometrului iData pentru luna martie 2026, prezentate în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit sondajului, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține cel mai mare scor electoral, urmat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), în timp ce alte trei partide ar reuși să depășească pragul electoral.

Datele sondajului arată că, dintre respondenții care și-au exprimat o opțiune de vot, 48,2% ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate. Pe locul al doilea se situează Partidul Socialiștilor, cu 21,1% din preferințele alegătorilor.

Sursa foto: iData

În același timp, alte trei formațiuni politice ar reuși să depășească pragul electoral de 5% și să intre în legislativ. Este vorba despre Partidul Mișcarea Alternativa Națională, care ar acumula 7,3% din voturi, Partidul Politic Partidul Nostru, cu 7,2%, și Partidul Democrația Acasă, care ar obține 5,1%.

Astfel, potrivit acestor date, în cazul unor alegeri parlamentare, legislativul ar putea fi format din reprezentanții a cinci formațiuni politice.

Numărul alegătorilor indeciși este în creștere

Directorul companiei iData, Mihai Bologan, a atras atenția că numărul alegătorilor care nu și-au decis încă opțiunea de vot este neobișnuit de mare. Aproape 38% dintre respondenți au declarat că sunt indeciși, o pondere mai mare decât cea înregistrată de obicei în sondaje similare.

„De obicei, indicatorul persoanelor indecise se situa între 25 și 30%. În acest sondaj observăm o creștere semnificativă a acestui segment”, a explicat Mihai Bologan în cadrul conferinței de presă.

Potrivit analizei prezentate, o parte dintre alegătorii indeciși sunt simpatizanți ai partidelor de dreapta, chiar dacă nu și-au exprimat clar intenția de vot. Totuși, majoritatea persoanelor care nu au o opțiune electorală clară provin din rândul susținătorilor partidelor de stânga.

Electoratul fostului partid Șor a contribuit la creșterea indecișilor

Un alt factor care explică numărul mare de alegători indeciși este situația votanților partidului Șor, formațiune declarată neconstituțională în anul 2023.

Potrivit lui Mihai Bologan, o parte semnificativă dintre acești alegători nu și-au regăsit încă o nouă opțiune politică și s-au alăturat categoriei celor care nu știu cu cine ar vota în prezent.

Cum ar arăta clasamentul dacă sunt incluși și indecișii

Dacă în calculele sondajului sunt incluși și alegătorii indeciși, tabloul electoral se schimbă semnificativ. În acest scenariu, doar două partide ar reuși să depășească pragul electoral necesar pentru a intra în Parlament.

Astfel, Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține 30,3% din voturi, iar Partidul Socialiștilor – 13,3%. Restul formațiunilor politice nu ar atinge pragul de 5% necesar pentru accederea în legislativ.

Sursa foto: iData

Maia Sandu conduce topul încrederii în politicieni

Sondajul iData a analizat și nivelul de încredere al cetățenilor în politicienii din Republica Moldova. Potrivit rezultatelor, președinta Maia Sandu se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere, fiind menționată de 30,6% dintre respondenți.

Pe locul al doilea în acest clasament se află liderul PSRM, Igor Dodon, cu 10,3%, iar pe locul trei – primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care a acumulat 5,7%.

În continuare, în clasamentul politicienilor menționați de respondenți se regăsesc liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, fostul prim-ministru Ion Chicu, liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, și președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Barometrul iData a fost realizat în perioada 23 februarie – 6 martie 2026, pe un eșantion de o mie de persoane din 289 de localități din Republica Moldova. Potrivit autorilor studiului, marja maximă de eroare este de ±2,9%.