Dacă mâine Grecia nu achită tranșa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, iar tensiunile dintre guvernul elen și forurile europene cresc, riscul ieșirii elenilor din zona euro crește

Grecia nu a fost niciodată mai aproape de un deznodământ de rupere a relațiilor cu creditorii internaționali”, a comentat pentru EVZ analistul economic Aurelian Dochia. Statul cu cele mai mari probleme din zona euro a trecut printr-o criză similară în 2011, atunci când guvernul era condus de George Papandreou, ex-liderul Pasok, un politician mult mai flexibil în relațiile cu forurile europene.

Diferența dintre ceea ce se întâmplă acum și situația de atunci este majoră din cauza forței politice de la guvernare.

Alexis Tsipras, premierul grec, și-a construit platforma politică pe o opoziție clară cu creditorii internaționali, criticând măsurile de austeritate impuse de aceștia. Mâine este o zi crucială, în care Grecia va trebui să ramburseze 1,6 miliarde de euro către creditorii internaționali.

„Chiar și cu tranșa trecută au existat mari probleme cu găsirea banilor, luați dintr- o rezervă care se află la FMI. Acum, dacă creditorii internaționali refuză la rândul lor să le dea următoarea tranșă de împrumut, de 7 miliarde de euro, grecii nu mai au de unde plăti”, a comentat Dochia.

Ce urmează dacă elenii rup acordul cu creditorii internaționali

În ipoteza că nu s-ar ajunge la un consens între creditori și Grecia, următorul pas ar fi că băncile grecești, lipsite de lichidități din cauza retragerilor masive din ultima perioadă, nu ar mai primi sprijin de la Banca Centrală Europeană. Pentru a le proteja, Guvernul ar putea decide închiderea lor, după care ar putea urma o decizie în sensul controlului de capital, adică limitarea sumelor ce pot fi retrase din instituțiile financiare, o situație cu care s-a confruntat și Ciprul, acum câțiva ani. Ulterior, Grecia ar trece la propria monedă.

Zilele trecute, Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, spunea că în cazul adâncirii crizei, „băncile locale cu capital grecesc nu vor fi afectate deoarece au fost încheiate acorduri de compensare cu băncile mamă din Grecia”.

Care ar fi însă consecințele pentru România. Ieri, europarlamentarul PSD Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European, a cerut convoarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru evaluarea efectelor crizei din Grecia asupra României

Europarlamentarul Victor Negrescu a cerut convocarea CSAT pentru evaluarea efectelor crizei grecești asupra României

1 Cresc costurile pentru stat

Agenția de evaluare financiară, Standard&Poor’s, a anunțat deja că va retrograda ratingurile de credit ale României, Macedoniei, Albaniei și Serbiei dacă problemele din Grecia vor afecta sistemele bancare din aceste țări, unde băncile elene au o expunere destul de mare. În România sunt prezente patru mari bănci grecești: National Bank of Greece (Banca Românescă), Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank (Bancpost) care controlează, cumulat, 13% din activele bancare locale. O scădere a ratingului poate conduce la creșterea costurilor de finanțare pentru România, investitorii luând ca reper aceste ratinguri când stabilesc randamentele pe care le cer pentru împrumuturi.

2 Riscul pentru băncile locale

Reglementările bancare sunt destul de stricte, iar o intrare a Greciei în incapacitate de plată s-ar putea să nu afecteze major, imediat, băncile locale cu capital grecesc. „Nu se poate pune problema să se umble la economiile deponenților, deoarece este vorba de sume care sunt ale sucursalelor locale și nu ale băncilor mamă”, a comentat un analist financiar pentru EVZ. Și o lichidare a activelor bancare iese din discuție, în condițiile în care este de cele mai multe ori vorba de credite, pe care băncile nu le pot considera scadente peste noapte. În schimb, băncile mamă ar putea „umbla” la creditele acordate sucursalelor locale deși numai în ultima perioadă „au fost rambursate câteva miliarde de euro, de toate băncile străine, așa că nu se știe la ce nivel se mai ridică aceste lichidități”.

3 Starea incertă a investițiilor grecești

Dincolo de bănci, domeniile preferate de investitorii greci în România sunt: agricultura, comerțul cu amănuntul și industria alimentară. În total, în România grecii au investit peste 4 miliarde de euro până la finele anului 2013, existând aici peste 5.000 de societăți cu capital grecesc. Care ar putea fi soarta acestora, în cazul adâncirii crizei grecești? Retragerea capitalurilor și mutarea lor în țara mamă este de luat în calcul, dar nu reprezintă un pas necesar pe care îl vor urma investitorii greci. Cu atât mai mult cu cât, controlul asupra capitalului ce ar putea fi instituit în Grecia s-ar putea să nu le convină, spun analiștii consultați de EVZ.

4 Cash-ul a ajuns la putere

Grecia este una dintre destinațiile de vacanță preferate de mulți români, iar egalizarea comisioanelor la operațiunile cu cardul, între băncile grecești din România și din Grecia, i-a determinat pe turiști să folosească plasticul emis de o bancă elenă în concediu. Acum, mulți își pun problema cum ar fi mai sigur să plece în vacanță, cu bani cash sau cu cardul. „Cred că cel mai sigur ar fi să meargă cu bani lichizi, pentru că retragerile de la bancomat ar putea fi problematice, cel puțin din considerente de timp, date fiind cozile de la bancomate”, a comentat analistul citat. Pe de altă parte, Aurelian Dochia atrage atenția că lipsa de lichidități a băncilor ar putea genera probleme și pentru plățile la comercianți, așa încât cei mai siguri rămân banii lichizi.

5 Ce se va întâmpla cu leul și cu euro

Care va fi soarta euro, dacă criza din Grecia se adâncește? „În ultima perioadă, euro nu a fluctuat foarte mult, ceea ce arată că piețele financiare sunt deja acomodate cu criza greacă”, a comentat Aurelian Dochia. Presiuni mai puternice ar putea ar putea exista însă pe moneda locală. De altfel, și aprinderea discuțiilor în privința Greciei din ultimele săptămâni a condus la deprecierea destul de puternică a leului în raport cu euro. De regulă, atunci când apare o criză financiară, investitorii penalizează mai întâi monedele țărilor emergente, pe care le consideră investiții volatile, și își retrag banii din aceste plasamente.