Bilanțul victimelor cutremurelor din Turcia și Siria continuă să crească. După cinci zile de la dezastru, numărul persanelor decedate a trecut de 23.000. Cu cât trece timpul, cu atât sunt mai puține șanse ca persoanele dispărute să fie găsite în viață, iar cimitirele devin neîncăpătoare.

La începutul acestei săptămâni, un cutremur devastator a afectat Turcia și Siria. Bilanțul victimelor dezastrului natural a trecut de 23.000 de mii, iar numărul morților continuă să crească de la o oră la alta. Imaginile din sudul Turciei și nordul Siriei sunt distribuite masiv în mediul online, iar salvatorii încearcă să scoată de sub dărâmături cât mai multe persoane în viață.

Cu cât timpul trece, cu atât șansele ca persoanele dispărute să fie găsite în viață scad. Familiile victimelor cutremurelor își îngroapă apropiații, însă cimitirele devin neîncăpătoare. În Nurdağı, oraș din provincia turcă Gaziantep, situat aproape de frontiera cu Siria, cimitirul este aproape plin. Mormintele persoanelor decedate în urma cutremurelor sunt marcate cu pietre funerare goale sau cu bucăți din hainele morților, pentru a putea fi identificate.

Cadavrele scoase de sub ruine sunt puse în stradă, unele peste altele, așteptând să fie îngropate. Trupurile neînsuflețite sunt duse la cimitir cu ajutorul camionetelor. Slujbele persoanelor decedate în urma cutremurelor sunt oficializate de imami, veniți din diverse zone. Numărul morților este atât de mare încât slujbele de înmormântare sunt făcute la comun, uneori cu până la 10 victime odată.

Locurile de veci și sicriele nu ajung pentru victimele cutremurelor din Turcia și Siria

Problema nu este doar cu privire la locurile de veci. Nici sicriele nu sunt suficiente pentru victimele cutremurelor. Pentru a putea înmormânta trupurile neînsuflețite, sunt aduse sicrie din satele vecine și chiar din Istanbul.

„Patruzeci la sută dintre oamenii care locuiau în acest oraş ar putea fi dispăruţ”, spune unul dintre imamii care oficializează slujbele de înmormântare în Nurdağı. Acesta este un om al locului, casa lui fiind situată lângă moscheea care s-a prăbușit. El susține că nu au un loc de rugăciune unde să poată face slujbele, așa că acestea au loc în aer liber, printre ruine.

„Am pierdut numărătoarea cadavrelor pe care le-am îngropat de luni. Am amenajat o extensie a cimitirului. Sunt încă oameni sub dărâmături. Îi vom îngropa şi pe aceştia după ce vor fi recuperaţi. Îngropăm cadavrele chiar şi noaptea târziu, cu ajutorul cetăţenilor care vin să ne ajute”, povesteşte imamul.

Trupurile neînsuflețite scoase de sub dărmături sunt depozitate pe stadioane sau în parcări până la sosirea medicilor legiști. În acest mod, victimele pot fi mai ușor identificate de familie sau apropiați.

Cimitirele improvizate sunt umplute repede, iar bucăți din clădiri țin loc de pietre funerare

Numărul victimelor este, de la o oră la alta, tot mai mare, iar familiile încearcă să își înmormânteze apropiații. În oraşul Osmaniye din sudul Turciei, cimitirul a rămas fără spațiu pentru noi morminte. În Kahramanmaras, aproape de epicentrul cutremurului, a fost improvizat un cimitir, însă acesta s-a umplut foarte repede. Slujba de înmormântare se face la comun, iar în loc de piatră funerară sunt puse bucăți de lemn, culese din dărâmături.

Situația din Siria este mult mai dramatică decât cea din Turcia. Ajutoarele nu pot ajunge atât de ușor aici, iar salvatorii fac eforturi mari pentru a scoate cât mai multe persoane vii de sub dărâmături. În nordul Siriei, refugiații au fost cazați în corturi și s-au încălzit cu resturile clădirilor dărâmate. Alimentele și lucrurile de bază se împuținează și speranțele scad pe zi ce trece.

„Avem mâncare doar pentru o vreme, dar pentru a ne încălzi, avem puţin lemn, îl ardem doar câteva ore pe zi pentru a ne ajunge cât mai mult timp. Am fost lăsaţi să facem faţă singuri acestei situaţii”, spune Mohammed Abu Hamza.

Printre multe lacrimi și durere, au loc și minuni

Minuni au loc zilnic în Turcia și Siria, însă nu toate persoanele dispărute sunt scose de sub ruine în viață. Din păcate, în unele cazuri, sunt găsite doar unele părți ale corpului. Un astfel de caz a avut loc în Kahramanmaraş. Lucrătorii de la serviciile de urgență au găsit doar mâna unei victime și i-au arătat-o familiei, în speranța că aceasta ar putea fi identificată după culoarea pe care o purta pe unghii.

Au trecut cinci zile de la producerea cutremurelor, însă de sub dărâmături mai sunt scoși supraviețuitori. În Hatay, un bărbat în vârstă de 30 de ani a fost scos dintre dărâmături la mai bine de 100 de ore de la producerea seismelor. În Nurdağı, o fetiță a fost scoasă în viață de un grup de salvatori, potrivit The Guardian.