În zilele de sâmbătă, în România, lucrează aproximativ 4,2 milioane oameni, iar cei mai mulţi au între 35 şi 44 de ani. Pe locul doi se situează cei din categoria de vârsta 45-54 de ani. De remarcat este însă faptul că numărul persoanelor care au peste 55 de ani şi lucrează în weekend este mai mare decât al celor care au sub 24 de ani.

La 25 de ani, Constantin este doctorand la ASE. Şi-ar dori un loc de muncă, dar nu este dispus să facă prea multe sacrificii. Constantin Tănăsescu, doctorand: „Din punctul meu de vedere 8 ore e ok, dar nu în weekend, adică prefer în timpul săptămânii, iar weekendul să fie pentru activităţile pe care mie îmi place să le fac. Ai o familie acasă unde trebuie să ajungi, ai o prietenă cu care trebuie să ieşi în oraş, nu poţi să stai numai la birou”.

Generaţia Z, care nu au împlinit încă 25 de ani

Specialiştii în domeniu spun că aceştia sunt deschişi spre creativitate, către domenii de actualitate, dar dacă nu le convine ceva, îşi dau rapid demisia. Leonard Rizoiu, specialist HR: „11 luni este media în care un digital doreşte să fie în acelaşi rol. Salariul este foarte important, îşi doresc să fie independenţi, liberi, să trăiască o viaţă cu city-breakuri, să iasă în oraş să mănânce, încă de la interviuri nouă ne spun că dacă se presupune muncă în weekend sau un volum de weekend, încât să nu se încadreze în program, mai bine nu”.

Silvia Luican, sociolog: „Petru cei mai maturi, echilibrul viaţa munca este mai greu de obţinut, dar pentru tinerii din generaţia Z, oarecum asta se obține organic. Poate că noi ar trebui să ne adaptăm acestui stil de muncă şi să înţelegem că astfel de sacrificii, orele suplimentare, transpiraţia de la locul de muncă sunt lucruri pe care ei le privesc cu scepticism şi nu le înţeleg atât de bine utilitatea”.

La polul opus se afla generaţia Y, care au mai mult de 25 de ani

Este şi cazul lui Romeo. Ospătar de profesie, cu o experienţă de 19 ani în spate. Romeo Genetu, ospătar: „Lucrăm şi sâmbăta şi duminică, depinde când este nevoie şi în funcţie de program. Sunt nişte ore suplimentare care sunt plătite şi sunt bine-venite. E un venit care te ajută pe lună.” În România, durata timpului de muncă ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită la peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media calculată pe o perioadă de 4 luni să nu depăşească 48 de ore. În ţări precum Danemarca sau Italia, însă, nu se lucrează, în medie, mai mult de 39 de ore pe săptămână, notează protv.

Românii lucrează mai mult decât francezii, dar primesc salarii de patru ori mai mici

Potrivit raportului eurostat, românii se numără printre cei mai harnici europeni, cu 40,7 ore de lucrate în fiecare săptămână, în timp ce francezii lucrează în medie 39 de ore pe săptămână. Cu toate acestea, românii primesc mult mai puțini bani decât francezii. Astfel, în timp ce salariul mediu din România a fost de 520 de euro, în Franța el a fost de 2.200 de euro. Unii dintre reprezentanții organizațiilor patronale au încercat să explice această situație prin faptul că productivitatea muncii este mai mică în România decât în Franța, însă chiar dacă ar fi luată în calcul o productivitate mai scăzută în cazul românilor, salariile românilor tot ar rămâne mai mici decât cele ale francezilor. În clasamentul Eurostat, cei mai harnici europeni au fost cei din Marea Britanie, cu 42,3 ore muncite pe săptămână, urmați de cei din Cipru și de cei din Austria, cu 41,7 ore lucrate pe săptămână.