Cei ce aplaudă rezultatul alegerilor din Serbia vor trebui să se uite mai atent la scor.
Boris Tadici a fost reales preşedintele Serbiei, întrunind cu 100.000 de voturi mai mult decât contracandidatul său Tomislav Nikolici. Ambii s-au pronunţat împotriva independenţei Kosovo, cu o deosebire: Tadici vrea să decupleze chestiunea Kosovo de aderarea Serbiei la UE.
Nikolici vrea să întoarcă spatele Europei, dacă va recunoaşte independenţa provinciei, şi să se apropie de Rusia (anul trecut vorbea chiar despre o posibilă federaţie Rusia-Belarus- Serbia). Victoria lui Tadici a fost salutată la Bruxelles. Ea nu garantează însă pacea în Balcani şi mai ales la Belgrad. Întâi, pentru că Nikolici, liderul Radicalilor, partid ultranaţionalist apropiat de Miloşevici, se poate considera un fel de câştigător moral al scrutinului.
El nu a fost votat doar de nostalgicii „Serbiei mari“, dar şi de cei iritaţi de îmbogăţirea rapidă a celor din zona puterii. Apoi, preşedintele nu are decât puteri simbolice. Guvernul deţine puterea executivă. Iar în guvernul format de Partidul Democrat al lui Tadici şi aliatul său minoritar, Partidul Democrat al Serbiei, premier şi om forte este liderul acestuia din urmă - Vojislav Koştuniţa. Koştuniţa a refuzat să sprijine candidatura lui Tadici.
El este partizanul unei riposte dure la proclamarea independenţei Kosovo: izolarea economică a Kosovo şi retragerea ambasadorilor Serbiei din ţările care recunosc noul stat. Totodată, premierul consideră că decizia UE de a trimite jandarmi şi administratori în Kosovo, pentru a înlocui misiunea ONU, este incompatibilă cu semnarea, joi, a unui acord privind instituirea unui dialog şi liberalizarea comerţului şi vizelor, prin care UE vrea să răsplătească Serbia.
Dacă preşedintele insistă asupra semnării acordului, s-ar putea ca premierul să demisioneze, ceea ce înseamnă alegeri pe valul de emoţie ce va urma iminentei ruperi a Kosovo; sau, s-a putea să încerce să formeze un guvern împreună cu Radicalii lui Nikolici. În ambele cazuri s-ar ajunge la o majoritate parlamentară care ar îngropa dialogul la care spera UE.
Recomandările noastre
