Chinurile foametei în Moldova sovietică. Disperare și canibalism

Foametea s-a dezlănțuit peste Moldova sovietică în 1946. Al Doilea Război Mondial tocmai se terminase, iar seceta își spunea cuvântul.

Foametea din Moldova sovietică și jaful făcut de ruși

Două supraviețuitoare ale acelor timpuri, mătușa Aneta și sora ei, ne povestesc vremurile groaznice de atunci. Chiar daca acum au peste 90 ani, nu pot uita chinurile prin care au trecut.

Faptul că s-au născut într-o familie numeroasă, le-a purtat noroc. Fiind mulți membri în familie, a aut cine să cultive pământul.

Cu toate că era secetă, țăranii nu erau scutiți de impozite și de dări. Preceptorii le luau caii, boii, căruțele, grânele, doar vacile erau lăsate la câte unii, dar trebuiau să se culce lângă ele tații sau frații mai mari, pentru că veneau hoții să le ia vii sau moarte.

Probleme financiare la CNAS. Cheltuielile, mai mari decât cele prevăzute

Sondaj. Românii reacționează dur față de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Câți au apreciat blasfemia

A existat canibalism în Moldova sovietică?

„Vaci lăsa, dar boi și cai nu te lăsa. Când era cu rușii deja. Au luat inventarul - cotigă, orice - dar vacă - nu. Totul am dat, doar săpile ni le-au lăsat.  Dacă avei vacă, oleacă de lapte fierbeai, dacă se făceau popșoi, făceai niște măligă și asta era dulceața noastră” spune mătușa Aneta în interviu

În acea perioadă de secetă, oamenii se hrăneau cu buruieni „susai, nalbă, colăcel, toate celea mâncam, dar nu aveam intoxicație”, totul era bun numai să nu mori de foame. Cei care aveau o vaca erau norocoși.

„Oamenii, de flămânzi ce erau, puteau să vină să fure, să fure vacile, puteau să facă și crime, puteau să omoare” spune nonagenera.

Au fost vremuri foarte grele. Ele au auzit de la o nepoată care venise din Ucraina pe la ele că o femeie dintr-un sat învecinat ar fi mâncat doi copii: „în Rogojeni, acolo au venit nepoatele din Ucraina și probabil au auzit ele, dar n-am văzut. S-au auzit vorbe că în sobă s-au găsit două capete de copil. Înseamnă că i-au mâncat.

Că așa de-amu se zicea: Țurcăneasa au mâncat copii. Dar n-am văzut eu”, mai spune mătușa.

Bolile aduse de mizerie

Lipsa de săpun, de șampon, a dus la înmulțirea păduchilor, ceea ce a dus la înmulțirea bolilor ce țin de igienă.

Acum nu avem cum să apreciem vremurile acelea în care totul era făcut pe lângă casa omului, de la cultivarea pământului până la țeserea îmbrăcăminții și a ștergarelor, până la făcutul leșiei cu cenușă cu care se spălau pe cap.

„De ce erau păduchi? - Lumea nu avea cu ce se spăla. În Răut ne spălam. - Fără săpun, șampon. Capul să-l speli cu șampon era... Știi cu ce ne spăla mama? Cu leșie, cenușă” spune în încheiere bătrâna.