Casa lui Kong Lu e a doua după colţ. Gardul de şipci dese oprește ochii porniți pe iscoadă să pătrundă în interiorul curţii.
De la capătul străzii Cuţarida, câmpul se deschidea larg până hăt departe spre Băneasa, unde se profilau în zare instalațiile de telegrafie fără fir.
Ziarista Margareta Nicolau pune mâna pe o piatră și ciocănește vârtos în scândura de brad. Era o dimineață din primăvara lui 1932. De aici poveștește Margareta:
Un zăvod sare disperat dintr-un colț și cât pe aci să încalece zăplazul. O femeie de vârstă mijlocie, cu o basma galbenă legată întro parte lăsând să i se vadă cârlionţii blonzi iese cu mare grabă la poartă.
E Simina Albu, soţia chinezului pripășit pe meleagurile noastre. Tatăl ei ţine o prăvălioară mai sus, spre atelierele Grivița, și vizita mi-o motivez
în legătură cu marfa micului magazin. Îi ofer, cu mult sub costul engros-ului, alimente de de primă necesitate.
Simina Albu își laudă soțul
Zahărul îl vând cu preţul făinei de lux şi ea se uită lung la mine, cu o frântură de bănuială în privier.
- Vedeți, noi ne păzim să avem de a face cu poliția. Dar poftiţi vă rog înăuntru!
Bărbatul ei șade într-un colt, lângă sobă, şi peticeşte nişte saci.
Când ridică capul am un imperceptibil fior de surprindere.
Doi ochi oblici ca de smoală însufleţesc trăsăturile chipului, de-un galben palid-cafeniu. Hainele verzui de postav armonizează cu culoarea pielii.
Recomandările noastre
