Ambițiile de supremație mondială ale liderilor comuniști de la Beijing se văd cel mai bine în interesul acordat modernizării armatei. Nu e vorba numai de creșterea exponențială a bugetului pentru Apărare, ci de o reformă complexă- menită să dea Armatei Populare de Eliberare o anvergură mondială.

Liderii de la Beijingu și-au asumate public transformarea Armatei Populare de Eliberare într-o „forță modernă de luptă” până în 2027. Obiectivul pentru 2050 este, însă, mult mai ambițios- o armată „de clasă mondială”.

O armată mai puțin numeroasă, dar mai bine organizată

Comparativ cu anii 1980, forțele armate ale Chinei au scăzut din punct de vedere numeric. În 1980, efectivele se ridicau 4,5 milioane de oameni, În perioada 1989-1993 au scăzut până la 3 milioane, pentru ca în 2003 să ajungă la 2,8 milioane. Și astăzi, China are. însă, cea mai mare armată din lume, cu peste 2 milioane de militari.

Pe lângă reducerea numărului de soldați, scrie South China Morning Post, Armata Populară de Eliberare a fost supusă și unei reforme structurale. În 2015, cele patru departamente generale (legate de personal, logistică, politică și armament) au fost reorganizate în 15 agenții în cadrul Comisiei militare centrale. Cele șapte comenzi militare au fost înlocuite cu comandamente zonale care au în grijă cele mai fierbinți probleme. E vorba de teatrele de operațiuni în care China s-ar putea confrunta în orice moment cu un război sau o altă amenințare serioasă.

Comandamentul estic are sediul la Nanjing și are sarcina de a face față unei posibile confruntări armate cu Taiwan și Japonia. Comandamentul occidental - cel mai mare din punct de vedere teritorial - este situată în Chengdu și este pregătit să înfrunte India și terorismul islamist din Xinjiang.Capiotala militară a zonei de sud se află în Guangzhou. Acest comandament are sarcina de aține sub control situația din Marea Chinei de Sud și Asia de Sud-Est. Comandamentul nordic, aflat la Shenyang, controlează posibilele amenințări din Peninsula Coreea și Rusia. În sfârșit, comandamentul central, aflat la Beijing, asigură apărarea capitalei.

Banii, cheia succesului

Chinezii au redus substanțial forțele terestre, dar au întărit sectoarele specializate, inclusiv aviația și marina. S-au elaborat, totodată, politici capabile să garanteze forțelor armate toate resursele necesare obținerii armelor de ultimă oră.

După cum a scris The Economist,cheltuielile militare ale Chinei au crescut între 2009 și 2018 cu 83%. Astfel, de la 19 miliarde de yuani în 1980 s-a ajuns la 247 în 2005. În 2020, a fost anunțat un buget de 1,27 trilioane de yuani (aproximativ 193 miliarde de dolari), o creștere cu 6,6% față de anul precedent. Bani sunt investit în tehnologie (inclusiv în inteligență artificială), în pregătirea personalului și în gestionarea strategică a întregului aparat de război.

Armata chineză vrea să concureze US Army

Marele salt s-a produs în jurul anului 2015, când proiecția forței militare a Chinei a trecut granițele teritoriului național. Acum, interesele politice și economice ale guvernului chinez nu mai sunt limitate nici măcar la continentul asiatic, ci se extind în întreaga lume (ca și Noul Drum al Mătăsii). Așa că nu e de mirare că forțele armate din China amintesc acum din ce în ce mai mult de armata SUA, într-o ruptură clară cu vechea structură de tip sovietic. "Nimeni nu o spune deschis, dar intenția lui Xi, la urma urmelor, este de a face trupele Chinei la fel de eficiente și acele din SUA. Iar Beijingul face pași mari către obiectivul său final, chiar dacă mai e drum lung până acolo", scrie ziarul italian Il Giornale .