Deşi controlează situaţia din Tibet, Beijingul nu poate linişti populaţia.
La peste o săptămână după demonstraţiile violente din Lhasa, China l-a acuzat ieri din nou pe Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor, că vrea să „confişte Jocurile Olimpice“ şi a promis că va înfrânge „clica“ acestuia. Dar, în pofida intervenţiei în forţă a Beijingului, a 20 de ani de securitate intransigentă, a investiţiilor masive şi a migraţiilor în masă de după ultima mare revoltă tibetană, „acoperişul lumii“ pare din nou un loc ostil pentru chinezi.
Aproape fără excepţie, etnicii chinezi de aici declară că şi-au pierdut încrederea în propaganda guvernului şi că se tem de faptul că tibetanii vor recurge la violenţe împotriva Chinei. „Cred că nu-şi vor putea obţine independenţa vreodată, deoarece nu sunt sprijiniţi de nicio ţară importantă şi nu au armată“, declara patronul chinez al unui magazin din provincia Sichuan, care cuprinde şi platoul tibetan. „Mai cred, de asemenea, că nici noi nu le vom putea câştiga inimile“, a adăugat el.
Potrivit cotidianului britanic „The Times“, acesta ar putea fi cel mai vătămător rezultat din punct de vedere politic al răscoalei tibetane împotriva autorităţii chineze. Condamnările exprimate de străinătate sunt respinse oficial de Beijing ca „părtinitoare“. Dar chiar şi opinia publică domestică, deşi greu de analizat, sugerează că mulţi oameni de rând nu mai cred că Tibetul este un loc sigur şi că nu mai sunt de părere că situaţia poate continua aşa cum este acum. Populaţia, speriată de violenţe Harta „tulburărilor“ este grăitoare în sine. În oraşul monastic Litang, unde călugării au păstrat mulţi ani ascunse poze cu Dalai Lama, răscoala a implicat cucerirea de către mulţimi a clădirilor guvernamentale şi arborarea de steaguri naţionale vechi. Scene similare s-au petrecut în mănăstiri şi localităţi sărăcăcioase din vechile provincii tibetane Kham şi Amdo, acum încorporate în provinciile chinezeşti Sichuan, Gansu şi Quinghai.
Cele mai violente ciocniri s-au înregistrat în Aba, unde 23 dintre protestatari, între care adolescentul Lhundup Tso (16 ani), au fost împuşcaţi mortal de forţele de securitate chineze. Cu toate aceste intervenţii în forţă, despre care analiştii occidentali spun că ar putea menţine măcar în aparenţă ceea ce China numeşte „stabilitate“, populaţia nu se mai simte în siguranţă - indiferent de etnie şi de zonă. UN EŞEC POLITIC Exodul micilor întreprinzători Mulţi oameni de afaceri s-au retras din Tibet, în timp ce alţii mai fac negoţ în zonă, dar spun că nu s-ar muta acolo niciodată. În capitala Beijing, scriitoarea tibetană Tsering Woeser şi soţul său chinez au fost plasaţi în arest la domiciliu. Toate, manifestări ale unei nesiguranţe care vine în contrast flagrant cu propaganda oficială.
În Hong Kong, aflat pentru încă 50 de ani într-un „înalt grad de autonomie“ faţă de China, un editorial din „South China Morning Post“ vorbeşte despre neliniştea care i-a cuprins şi pe principalii săi ziarişti, care sunt în bune relaţii cu oficialii de la Beijing. „Politica guvernului faţă de Tibet a eşuat în mod clar“, spune cotidianul din Hong Kong.
Recomandările noastre
