Majoritățile din Europa consideră că sistemul politic din țara lor este „stricat” și că sistemul global de cooperare internațională nu funcționează în fața crizelor gemene COVID-19 și a schimbărilor climatice. De asemenea, aceștia doresc să vadă o mai mare cooperare în cadrul UE-27 în ceea ce privește pregătirea țărilor pentru următoarea pandemie. Cu toate acestea, sprijinul pentru instituțiile UE rămâne ridicat. 59% dintre europeni susțin continuarea apartenenței țării lor la UE-27. De asemenea, în 10 din cele 12 state membre intervievate, opinia predominantă este că sistemul UE funcționează.

Pe fondul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, al răspunsului fără precedent al Occidentului la un asalt asupra unei țări europene suverane și în contextul în care mai este doar o lună până la alegerile prezidențiale cheie din Franța, miza nu ar putea fi mai mare pentru cei 447 de milioane de cetățeni ai UE, potrivit unui nou raport susținut de sondaje, publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Într-un sondaj paneuropean realizat în rândul a 15.000 de cetățeni din douăsprezece state membre ale UE, realizat cu câteva săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, ECFR a constatat că 50% dintre cei care indică Rusia ca fiind o amenințare doresc să construiască mai multă suveranitate europeană. Alegătorii europeni văd amenințarea din partea Rusiei ca pe un test direct al suveranității europene. Acest lucru arată necesitatea de a „dubla” consolidarea cooperării în cadrul blocului. Studiul a constatat că Rusia este considerată una dintre principalele „amenințări” la adresa Europei în prezent, alături de pandemia COVID-19, schimbările climatice și migrația, și a arătat, de asemenea, că europenii consideră că țara lor are nevoie de o mai mare cooperare la nivelul UE în materie de securitate. Acest model a fost valabil în toate țările, cu excepția Țărilor de Jos și a Danemarcei. Aceste constatări, alături de recentul „sondaj fulger” al ECFR privind criza - care a arătat că mulți europeni au prevăzut o invazie rusă în Ucraina în 2022 - sugerează că posibilitatea unui conflict a ascuțit mințile cetățenilor și a crescut sprijinul pentru o colaborare consolidată în cadrul UE-27, potrivit coautorilor raportului, Susi Dennison și Tara Varma.

De asemenea, sondajul a arătat că încrederea în sistemele politice naționale este în prezent la un nivel scăzut în multe state membre, majoritățile din Grecia (87%), Spania (80%), Italia (77%), Portugalia (72%), Franța (69%), Estonia (65%), Polonia (63%) și Ungaria (52%) considerând în prezent că instituțiile țării lor sunt „distruse”. De asemenea, un număr mare de respondenți din cele 12 țări intervievate (58%) și-au exprimat opinia că „alegătorii obișnuiți” nu au acum aproape „niciun impact” asupra politicii.

Sondajul ECFR, care a fost comandat prin intermediul YouGov, Datapraxis, Analitiqs, Datalyze, Turu-uuringute și Szondaphone și care stă la baza cărții O anumită idee despre Europa: Cum poate conduce următorul președinte francez, a constatat că COVID-19 și schimbările climatice sunt considerate cele mai mari „amenințări” cu care se confruntă Europa în prezent. Rusia, criza economică și migrația s-au clasat, de asemenea, ca „amenințări” proeminente pentru bloc în acest sondaj. Atunci când ECFR i-a întrebat pe europeni despre cooperarea internațională în ceea ce privește COVID-19 și schimbările climatice, 60% și, respectiv, 71% dintre respondenți au declarat că sistemul global de cooperare internațională în fiecare dintre aceste domenii este „stricat”. În mod surprinzător, foarte puțini (8% pentru COVID-19 și 11% pentru schimbările climatice) au spus că „nu știu” atunci când au fost întrebați dacă sistemul internațional a funcționat în abordarea acestor provocări.

Cu toate acestea, în ciuda acestui sentiment de deziluzie față de sistemele naționale și a răspunsului internațional la crizele recente, sprijinul pentru proiectul european rămâne puternic. ECFR a constatat că marea majoritate (59%) a respondenților sunt în favoarea continuării apartenenței țării lor la UE, în timp ce, în 10 din cele 12 state membre, oamenii au o părere mai pozitivă despre UE decât despre sistemul politic al țării lor. Acest lucru, împreună cu viziunea pro-europeană a noului guvern german și cu reapariția războiului pe continentul european, prezintă un spațiu pentru ca Franța să joace un rol mai important în modelarea direcției proiectului european, potrivit lui Dennison și Varma.

Sondajul pan-european al ECFR în douăsprezece state membre ale UE a constatat următoarele:

• Rusia este văzută ca fiind una dintre cele mai mari amenințări la adresa Europei. O majoritate a europenilor a prezis un atac rusesc asupra Ucrainei, în „sondajul flash” al ECFR realizat luna trecută în rândul europenilor. Când au fost întrebați ce părere au despre ideea de suveranitate europeană, răspunsurile în cele douăsprezece state membre au fost mult mai probabil pozitive în rândul celor care au văzut Rusia ca pe o amenințare cheie (36% față de 29% în general). Acest model este valabil pentru fiecare țară din eșantion. Respondenții au fost, de asemenea, mai predispuși să creadă că țara lor are nevoie de cooperarea UE în materie de securitate dacă au văzut Rusia ca pe o amenințare cheie. Din nou, acest model este valabil în toate țările, cu excepția Țărilor de Jos și a Danemarcei. Rusia a fost, de asemenea, văzută ca fiind una dintre cele două amenințări majore ale Europei de către cei aflați în state membre vulnerabile din punct de vedere geografic, inclusiv Estonia (44%), Polonia (42%), Danemarca (40%), Suedia (39%), precum și de către minorități mari din Țările de Jos (27%), Germania (25%) și Spania (24%).
• Europenii se simt confortabil cu cooperarea la nivelul UE în materie de securitate. Amenințarea Rusiei este un test actual, în direct, al suveranității europene, care a evoluat dramatic de când a avut loc sondajul ECFR. În ciuda sutelor de titluri apărute în mass-media în perioada în care s-a desfășurat sondajul nostru despre modul în care o nouă ordine de securitate europeană a fost decisă în cadrul discuțiilor dintre SUA și Rusia, fără ca UE să fie prezentă, cetățenii europeni par să creadă că acest lucru arată că este necesar să se dubleze eforturile de construire a cooperării europene în materie de securitate, mai degrabă decât să se facă un pas înapoi de la aceasta. Acest lucru este în concordanță cu un sondaj comandat de ECFR, publicat luna trecută, care a arătat că europenii consideră că o invazie rusă în Ucraina ar avea consecințe majore pentru UE și că organizația ar trebui să participe la răspunsul aceasta. Reacțiile fără precedent ale liderilor europeni în ceea ce privește punerea în aplicare a unui pachet de sancțiuni de anvergură ale UE, coordonate cu alți actori globali, iar statele membre, inclusiv Germania, care a trimis arme și ajutoare poporului ucrainean, vor consolida probabil și mai mult sentimentele pozitive în această privință.
• Măsurile luate la nivelul UE de la invadarea Ucrainei de către Rusia pentru a sancționa Rusia și a sprijini Ucraina, par a fi minimul pe care publicul european îl așteaptă. Întrebați ce părere au despre răspunsul UE la implicarea Rusiei în Europa de Est (Ucraina și Belarus) de până acum, majoritatea respondenților a fost negativă (31% sunt temători, 15% furioși și 11% triști).
• Europenii, în proporție covârșitoare, văd beneficii în colaborarea europeană și în apartenența țării lor la UE. 59% dintre respondenți consideră că merită ca țara lor să fie membră a UE - un punct de vedere împărtășit de peste 50% în nouă dintre cele douăsprezece state membre intervievate. Și chiar și în Franța (49%), Italia (48%) și Suedia (48%), unde sentimentul pozitiv față de apartenența la UE este mai puțin puternic, cei care o susțin sunt mult mai mulți decât cei care nu o fac.
• COVID 19 și schimbările climatice se numără printre cele mai mari „amenințări” cu care se confruntă Europa în prezent. O pluralitate de respondenți (29%) identifică coronavirusul printre cele două amenințări majore percepute cu care se confruntă blocul comunitar, urmat de schimbările climatice, criza economică și migrația (cu 27%, 25% și, respectiv, 25% din cele două „amenințări” majore enumerate). Dintre țările intervievate, cei din Danemarca (37%), Italia (36%) și Țările de Jos (35%) sunt cei mai predispuși să considere schimbările climatice ca fiind una dintre cele două „amenințări” principale, în timp ce 40% dintre respondenții din Portugalia plasează COVID-19 printre cele mai importante două preocupări ale lor. Potrivit lui Dennison și Varma, aceste preocupări, care sunt cele mai pronunțate în rândul celor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, pot proveni din „lipsa de rezultate” a cooperării internaționale în aceste domenii.
• Majoritățile din Europa sunt dezamăgite de răspunsurile internaționale la pandemia COVID-19 și la criza climatică. În toate statele membre intervievate, 60% dintre acestea spun că cooperarea internațională nu funcționează în ceea ce privește pandemia de coronavirus, iar un procent uriaș de 71% consideră că aceasta este „stricată” în ceea ce privește schimbările climatice. Doar 11% dintre respondenții la sondajul ECFR spun că „nu știu” atunci când sunt întrebați dacă sistemul internațional funcționează în ceea ce privește schimbările climatice (și 8% în ceea ce privește COVID-19). Acest lucru sugerează că alegătorii europeni înțeleg importanța cooperării internaționale în ceea ce privește problemele care le modelează viața.
• Încrederea în sistemele politice naționale este la un nivel scăzut în întreaga Europă. 58% dintre respondenții din cele 12 state membre consideră că sistemul lor național respectiv este „stricat”. Acest sentiment a fost cel mai evident în Grecia (87%), Spania (80%), Italia (77%) și Portugalia (72%), deși majorități au fost găsite și în Franța (69%), Estonia (65%), Polonia (63%) și Ungaria (52%).
• Mulți din Europa consideră că „alegătorii obișnuiți” nu mai au acum niciun impact asupra direcției politice a țării lor. O majoritate (58%) dintre cei intervievați de ECFR și-au exprimat această opinie, respondenții din Franța (63%), Italia (66%) și Estonia (67%), fiind cei mai predispuși să aibă această părere. Cei din Danemarca și Portugalia au fost cel mai puțin pesimiști în această privință, deși credința în lipsa de impact din partea alegătorilor obișnuiți a fost o opinie predominantă și în aceste două țări (48% și, respectiv, 47%). Rezultatele din alte state membre au fost următoarele: Grecia (55% consideră că „alegătorii obișnuiți” nu au niciun impact), Germania (54%), Ungaria (55%), Țările de Jos (59%), Polonia (62%), Spania (58%) și Suedia (53%).
• Franța este văzută ca fiind eficientă în asigurarea faptului că UE își urmează ambițiile, dar și ca un „partener de încredere” de către mulți europeni - înainte ca alegătorii francezi să meargă la urne în aprilie. O pluralitate de respondenți din întreaga Europă consideră că sistemul politic național din Franța funcționează bine, la o lună de la alegerile prezidențiale din această țară. Un număr mai mare de respondenți au încredere în Franța pentru a apăra interesele Europei în domeniul apărării și securității (43%), în problemele economice și financiare (36%), în gestionarea relațiilor cu Statele Unite (42%) și în apărarea democrației și a drepturilor omului (46%). Opinia publică franceză este mult mai critică față de modul în care funcționează sistemul lor național decât respondenții din alte țări care privesc Franța din exterior.
• Europenii sunt în favoarea condiționării accesului la fondurile UE de respectarea de către statele membre a standardelor privind democrația și statul de drept - pe fondul procedurilor CEJ împotriva Ungariei și Poloniei. Majoritatea europenilor consideră că UE ar trebui să aibă puterea de a critica public guvernele (61%), de a „reține” fondurile structurale (58%) și de a „suspenda” drepturile de vot (52%) ale statelor membre care încalcă legislația UE. Există diferențe de la țară la țară pe acest front - în special în ceea ce privește reținerea fondurilor UE și restricționarea drepturilor de vot în Consiliul UE, unde așa-numitele state „frugale” (Suedia, Țările de Jos, Danemarca și Germania), precum și Estonia, susțin mai mult astfel de intervenții decât alte state membre. Cu toate acestea, pentru toate cele trei posibile căi de acțiune a existat cel puțin o pluralitate și, de obicei, o majoritate în fiecare stat membru. Sprijinul pentru suspendarea accesului la fondurile UE este cel mai pronunțat în Estonia (68%), Țările de Jos (68%), Danemarca (67%), Suedia (67%), Germania (62%) și Portugalia (60%). Este interesant faptul că majoritatea respondenților din Ungaria susțin ca UE să rețină accesul la fondurile structurale (51%) și să restricționeze drepturile de vot în Consiliul UE (52%), atunci când există preocupări serioase și susținute cu privire la încălcări ale statului de drept.

În analiza lor a acestor date, Dennison și Varma susțin că, pe fondul conflictelor militare din Europa și al dublei crize COVID-19 și a schimbărilor climatice, europenii sunt „dezamăgiți acasă” și se uită acum la partenerii lor din UE și la liderii politici de la Bruxelles pentru a-și apăra interesele. Această schimbare, potrivit autorilor raportului, reprezintă o „oportunitate” pentru Franța de a-și dezvolta poziția de lider al UE.

Referindu-se la datele care arată că europenii „au încredere” în Franța în ceea ce privește securitatea și apărarea și eforturile de susținere a democrației și a drepturilor omului, aceștia notează că următorul președinte al celei de-a cincea Republici ar putea avea un cuvânt mai important de spus în ceea ce privește direcția proiectului european în anii următori. Pentru a realiza acest lucru, va fi crucială o mai mare cooperare în cadrul UE, în special în domeniul economic, având în vedere încrederea scăzută în conducerea franceză în ceea ce privește chestiunile economice.

Dennison și Varma concluzionează că Franța are „capacitatea” și „voința publică” de a-și extinde prezența în cadrul UE-27, contrar presupunerilor multor comentatori. Pentru a face acest lucru, însă, va trebui să își ajusteze metoda atunci când vine vorba de apărarea propriei agende europene. Ea trebuie să dezvolte o narațiune mai puternică privind rolul pe care UE îl poate juca în ceea ce privește Rusia și China și să facă afacerile europene mai prezente în dezbaterea franceză. Candidații la viitoarele alegeri prezidențiale, luna viitoare, au ocazia de a face ambele lucruri.

Co-autorul raportului și cercetător principal al ECFR, Susi Dennison, a declarat:

Sondajul nostru sugerează că măsurile luate la nivelul UE de la invazia rusă în Ucraina pentru a sancționa Rusia și a sprijini Ucraina reprezintă minimul pe care publicul european îl așteaptă, iar acesta solicită o cooperare mai profundă pe termen lung în materie de securitate la nivelul UE.

Sondajul a scos la iveală faptul că europenii sunt dezamăgiți de sistemele lor politice naționale și de răspunsurile internaționale la criza dublă a COVID-19 și a schimbărilor climatice. Este interesant, însă, că acest sentiment de disperare nu s-a transpus în atitudinile față de UE. Europenii susțin în continuare în proporție covârșitoare apartenența țării lor la blocul comunitar și consideră că provocările globale necesită o mai mare colaborare între statele membre. Este posibil ca această încredere în cooperarea europeană să fie întărită și mai mult de rapiditatea, cât și de acțiunile, răspunsului UE la invazia Rusiei în Ucraina.

Acum, la mai puțin de o lună de la alegerile naționale, Europa se află din nou într-un punct de criză. A apărut ocazia pentru Franța să își sporească rolul în procesul decizional al UE - un lucru pe care europenii îl susțin în general. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar putea oferi Franței ocazia de a capitaliza încrederea colegilor săi și de a apărea ca lider în acest moment definitoriu pentru politica externă europeană.

Acest nou raport de sondaj face parte dintr-un proiect mai amplu al ECFR, care urmărește să înțeleagă opiniile și cererile europenilor în materie de politică externă. Printre publicațiile anterioare bazate pe sondaje se numără analize ale modului în care cetățenii UE văd conflictul dintre Rusia și Ucraina, criza COVID-19 și cercetări privind opiniile și așteptările europenilor față de Statele Unite și alte puteri internaționale.

Acest raport se bazează pe un sondaj de opinie publică din douăsprezece state membre ale Uniunii Europene, realizat pentru ECFR în Danemarca (1.023 persoane), Estonia (502 persoane), Franța (3.019 persoane), Germania (2.013 persoane), Grecia (511 persoane), Ungaria (1.500 persoane), Italia (1.006 persoane), Țările de Jos (1.008 persoane), Polonia (1.517 persoane), Portugalia (1.002 persoane), Spania (1.011 persoane) și Suedia (1.001 persoane) prin intermediul YouGov, Datapraxis Analitiqs, Datalyze, Turu-uuringute și Szondaphone, între 21 ianuarie și 7 februarie. Dimensiunea eșantionului pentru fiecare țară este reprezentativă din punct de vedere politic și național.

Consiliul European pentru Relații Externe (European Council on Foreign Relations - ECFR) este un think-tank pan-european premiat. Lansat în octombrie 2007, obiectivul său este de a efectua cercetări și de a promova o dezbatere informată în întreaga Europă cu privire la dezvoltarea unei politici externe europene coerente și eficiente, bazate pe valori. ECFR este o organizație caritabilă independentă și este finanțat din mai multe surse.

Despre autori

Susi Dennison este cercetător principal în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe. Printre temele sale de interes se numără strategia, politica și guvernanța politicii externe europene, migrația și setul de instrumente pentru Europa ca actor global. De asemenea, este director al programului „Puterea europeană” al think-tank-ului.

Tara Varma este cercetător principal în domeniul politicilor și șef al biroului din Paris al Consiliului European pentru Relații Externe. Printre temele sale de interes se numără politica externă a Franței și evoluțiile din domeniul securității europene și asiatice, cu un accent deosebit pe propunerile franceze în materie de apărare și securitate în cadrul european.