Primăria Capitalei vrea să schimbe la faţă centrul oraşului, prin popularizarea monumentelor şi reabilitarea zonelor vechi.

Crearea unor spaţii de promenadă şi relaxare în jurul Palatului Parlamentului, reconfigurarea marilor pieţe ale Capitalei, reabilitarea bulevardului Unirii, sunt doar câteva din planurile prevăzute în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), care, dacă ar fi pusă în practică, ar revitaliza zona centrală a Capitalei.

Concret, în strategie se propune crearea unei infrastructuri rutiere şi pietonale adecvate, care să rezolve problema traficului, a parcărilor, dar şi să nască noi spaţii pietonale şi să pună într-un circuit facil monumentele istorice şi obiectivele turistice. Numit Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), proiectul a fost atribuit unui consorţiu ASUB, format din 14 companii: nouă birouri de arhitectură şi urbanism -Re-Act Now Studio, DSBA, Space Syntax, Soare&Yorkina arhitecţi asociaţi, Macarie O'looney architects, IGLOO Architectura, Studio Basar, Astil, Republic of Arhitects şi cinci companii de specialitate: Synergetics Corporation (finanţări), DC Communication (comunicare/consultare), Polarh Degsin (studii istorice/restaurări), KVB Economic (mediu) şi KXL (trafic). Contractul nu a fost încă semnat, potrivit reprezentanţiilor Municipalităţii, din cauză că rezultatul consursului de soluţii a fost contestat.

• Proiectului de revitalizare şi reorganizare a centrului Capitalei va costa şase milioane de euro, iar finanţarea va fi recuperată din fonduri europene (axa 1.1 din Programul Opreaţional Regional pentru regiunea Bucureşti-Ilfov).

Recuperarea monumentelor, o prioritate

Unul dintre cele mai importante proiecte propuse de specialiştii consorţului este reconectarea zonei de sud a Dâmboviţei cu Centrul Istoric. Unirea celor două zone ar urma să se realizeze prin intermediul a două poduri: Mirea Vodă şi Podul Calicilor.

"Astfel, se recuperează monumente istorice şi obiective turistice ascunse şi greu accesibile în prezent (mănăstirea Antim, palatul Bragadiru, Piaţa de Flori Coşbuc). Reconectarea acestei zone va revitaliza Bulevardul Libertăţii şi Palatul Parlamentului, Casa Academiei Romane, care de ani de zile nu reuşesc să îşi consolideze atractivitatea şi în mod sistematic nu sunt puse în valoare.

Problemele majore pentru refacerea unităţii în spaţiul Central Bucureşti constau în lipsa de conectivitate între nordul şi sudul Dâmboviţei şi lipsa de atractivitate a Dâmboviţei pe această zonă centrală. Dâmboviţa a fost tratată ca o lucrare de infrastructură utilitară, nu ca un element valoros din punct de vedere urban. Nu poţi sa nu observi cu ochiul liber diferenţa de densitate şi aglomeraţie din partea de nord a Dâmboviţei, (zona Lipscani, Brezoianu) comparativ cu zona Naţiunile Unite sau Bd Libertăţii. Au fost distruse două artere principale şi două poduri. Calea Rahovei şi Uranus drenau cu fluxuri de utilizatori cele două zone, iar Podul Mircea Voda şi Podul Calicilor faceau legătura acestora cu partea de nord", scrie în strategie.

Specialiştii consorţiului propun realizarea acestor poduri exclusiv pietonale şi dezvoltarea de noi trasee turistice ce pot face legătura directă între Centrul istoric şi Palatul Parlamentului în 15 minute pe jos sau cinci minute cu bicicleta sau Mănăstirea Antim - Bulevardul Libertăţii - Şelari în 10 minute. "Zonele centrale să nu fie o imensă parcare în aer liber"

Un alt aspect pe care autorităţile speră să-l rezolve prin planul care a câştigat concusrul de soluţii este agloreaţia din trafic. Potrivit documentului, prioritatea numărul 1 pentru facilitatea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrală. Astfel, aceştia propun construirea inelelor de trafic şi a centurii.

"Lărgirea la maxim a bulevardelor centrale şi micsorarea trotuarelor în detrimentul parcărilor şi măririi numărului de benzi s-a dovedit că nu este o soluţie", sunt de părere specialiştii firmelor care au câştigat licitaţia.

În ceea ce priveşte parcările, aceştia propun realizarea unui sistem de parcări de dimensiuni medii (sub 500 de locuri) care să fie conectate la o infrastructură în care pietonii şi bicicleştii au un spaţiu bine definit şi complet echipat, dar şi conectat şa noduri importante de transport în comun.

"Suntem împotriva instalării în zona centrală a unor parcări de mari dimensiuni (este 1.000 de locuri) pentru că astfel de parcări devin în sine un factor generator de trafic. Sistemul de parcări mici, dispuse pe întreg inelul central va permite eliberarea de maşini a străzii, lăsând spaţiul de la nivelul străzii pentru o mai bună utilizare a acestuia de către pietoni şi biciclişti", explică documentul.

În plus, autorităţile agrează ideea consorţiului de a învia zona moartă din jurul Palatului Parlamentului. Astfel, aici ar putea apărea în câţiva ani zone de promenadă, de relaxare, dar şi locuri în care se va putea chiar sta pe iarbă pentru un picnic sau a citi o carte.

Spaţiile publice, mai multe şi modernizate Planul mai prevede crearea unui sistem de străzi pietonale şi eliberarea trotuarelor şi a pieţelor publice de autoturisme.

"Introducerea unui sistem de parcări subterane ne va permite să recuperăm mult mai mult spaţiu public pe care să-l redăm bucureştiului sau turistului, plimbării şi relaxării. Se are astfle în vedere configurarea unei reţele integrate de circulaţie pietonale şi pentru biciclete într-o zonă largă a centrului care să reprezeinte nu numai oportunităţi pentru circulaţie ci şi spaţii publice de calitate. În ceea ce priveşte spaţiu destinat bicicletelor, se consideră importantă realizarea unei reţele de trasee velo concentrice şi radiale, astfel încât să poată constitui o reţea continuă şi coerentă", se mai precizează în strategia elaborată de consorţiul declarat câştigător. ARGUMENTELE SPECIALIŞTILOR "Vrem să redăm oamenilor spaţiul public"

Experţii care au realizat acest proiect susţin că este un produs ce acumuleză aprope patru ani de discuţii şi propuneri atât în mediul profesional, cât şi public.

Potrivit lui Teodor Frolu, reprezentant ASUB, pornit din conceptul TUB strategia PIDU trece de la un nivel de concept la soluţii şi mai ales propune o etapizare şi o strategie de implementare a acestora.

"Propunerea consorţiului nostru constă într-un mare număr de proiecte şi intervenţii ce nu pot fi sigure decât după o analiză completă şi legală a soluţiilor propuse. PIDU Central Bucuresti este gândit pe etape astfel ca propunerile să treacă prin analize şi consultări tehnice şi publice, astfel încât să fie evitate cheltuielile pe studii de fezabilitate ce nu pot fi realizate sau finanţate", a explicat Frolu.

Potrivit acestuia, PIDU Central Bucureşti este o strategie ce aduce bani pentru investiţii într-o perioadă în care este nevoie de orice resursă pentru dezvoltare. "Evaluarea proiectelor ce se califică la finanţări europene din propunerea noastră se ridică la 135 milioane euro şi pot atrage investiţii private în urmatorii cinci ani de cel puţin 200 milioane", a mai precizat reprezentantul ASUB.

Cum s-a născut proiectul

Potrivit reprezentantului firmei Space Syntax, Gruia Bădescu, totul a pornit de la înţelegerea diferitelor subzone care alcătuiesc centrul Bucureştiului, cum funcţionează ele, care este spiritul locului, care sunt nevoile şi potenţialul acestora.

"PIDU-rile sunt instrumente ale politicii europene de revitalizare economică şi socială a unor zone, dar proiectele noastre interconectate au şi un alt scop, şi anume crearea unei alternative de a folosi şi înţelege oraşul- trasee cu prioritate pentru pietoni şi ciclişti, centre culturale comunitare, obiective de patrimoniu restaurate. Vrem pe de o parte să redăm bucureştenilor spaţiul public din centru, astăzi sufocat de maşini şi fire, dar şi să reconectăm cu restul centrului ceea ce a mai rămas din cartierele spintecate, enclavizate, segregate de construcţia Centrului Civic", a explicat Bădescu.

"Propunerea consorţiului constă într-un mare număr de proiecte şi intervenţii ce nu pot fi sigure decât după o analiză completă şi legală a soluţiilor propuse. PIDU e gândit pe etape, astfel ca propunerile să treacă prin analize şi consultări tehnice şi publice, astfel încât să fie evitate cheltuielile pe studii de fezabilitate ce nu pot fi realizate sau finanţate." TEODOR FROLU, reprezentant ASUB "PIDU-rile sunt instrumente ale politicii europene de revitalizare economică şi socială a unor zone, dar proiectele noastre interconectate au şi un alt scop: crearea unor alternative de a folosi şi înţelege oraşul - trasee cu prioritate pentru pietoni şi ciclişti, centre culturale comunitare, obiective de patrimoniu restaurate. Vrem să le redăm oamenilor spaţiul public." GRUIA BĂDESCU, reprezentant Space Syntax