Social
Cele mai vechi clădiri din București, care dau farmec Capitalei. Povești despre biserici, hanuri și case boierești
Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
Bucureștiul păstrează încă monumente care au rezistat secolelor, războaielor și cutremurelor. De la Biserica Sfântul Anton, ctitorită de Mircea Ciobanu, până la Hanul lui Manuc sau Casa Melik, Capitala ascunde povești fascinante ale trecutului.
Deși Bucureștiul este un oraș modern, plin de agitația cotidiană și de clădiri noi care răsar la fiecare colț, în inima sa încă trăiesc construcții care au rezistat timpului. Ele au trecut prin focul celor două războaie mondiale, prin cutremure și incendii, dar au rămas mărturii vii ale trecutului. Biserici brâncovenești, case boierești, spitale cu peste trei secole de activitate sau hanuri celebre dau astăzi un parfum aparte Capitalei.
Biserica Sfântul Anton, martorul vechii Curți Domnești
Ridicată în secolul al XVI-lea de voievodul Mircea Ciobanu, pe locul bisericii lui Mircea cel Bătrân, Biserica Sfântul Anton este una dintre cele mai vechi construcții religioase din Capitală.
De-a lungul vremii, a trecut prin incendii, jafuri și refaceri succesive. Matei Basarab a reconstruit-o în 1611, iar ulterior a fost refăcută de domnitorii Gheorghe Ghica și Gheorghe Duca. Cea mai importantă transformare a venit în 1715, când i-a fost adăugat portalul de la intrare. În secolul XVIII, Nicolae Mavrocordat a extins-o, iar în 1852 a primit un al doilea hram.
Biserica Colțea, strălucirea stilului brâncovenesc
În apropierea Pieței Universității se află Biserica Colțea, ridicată între 1701 și 1702 de spătarul Cantacuzino. Monumentul este un exemplu remarcabil al stilului brâncovenesc, completat de picturile lui Gheorghe Tattarescu.
Ansamblul a fost încercuit cu ziduri în 1715, dar a suferit distrugeri în incendiul din 1739. Reconstruită, biserica rămâne astăzi un simbol al epocii, îmbinând decorațiuni rare cu influențe orientale și baroc italian.
Bucureștiul interbelic. Sursa foto: wikipedia
Spitalul Colțea, primul spital din Țara Românească
La doar doi ani după ridicarea bisericii, s-a construit Spitalul Colțea, primul așezământ medical din Țara Românească.
Cu o istorie de peste 300 de ani, spitalul a ars în 1739, dar a fost refăcut în 1837–1842 și apoi în 1888. De-a lungul timpului, și-a extins activitatea, devenind un centru important de asistență medicală, educație și cercetare.
Biserica Kretzulescu, moștenirea lui Brâncoveanu
Construită între 1720 și 1722 de Iordache Kretzulescu și soția sa Safta, fiica lui Constantin Brâncoveanu, Biserica Kretzulescu este una dintre bijuteriile arhitecturii brâncovenești.
Picturile din interior poartă semnătura lui Gheorghe Tattarescu. Cutremurul din 1838 i-a distrus turnul, refăcut în 1859 în stil neoclasic. Pridvorul păstrează și astăzi pictura originală, o fereastră spre epoca Brâncovenilor.
Biserica Kretzulescu. Sursa foto: Arhiva EVZ
Biserica Mântuleasa, liniștea cartierului de altădată
Ctitorită în 1734 de Maria și Stanca, soția și sora lui Mana Cupetu, Biserica Mântuleasa are forma de cruce, pridvor cu patru stâlpi de piatră și o turlă-clopotniță.
A trecut printr-o singură restaurare, între 1926 și 1930, păstrându-și autenticitatea. În prezent, este un loc liniștit din sectorul 2, o oază de istorie într-un cartier agitat.
Casa Melik, cea mai veche locuință din București
Pe strada Spătarului nr. 22 se află Casa Melik, considerată cea mai veche casă de locuit din Capitală. A fost ridicată în jurul anului 1750–1760 și a supraviețuit cutremurelor și războaielor.
Între 1970 și 1994 a fost restaurată complet, iar astăzi adăpostește colecția de artă Serafina și Gheorghe Răuț, fiind un reper cultural discret, dar valoros.
Hanul lui Manuc, legenda din Centrul Vechi
Hanul lui Manuc este probabil cel mai celebru han al Bucureștiului. Construit la începutul secolului XIX de boierul armean Manuc Bei, ansamblul includea pivnițe, prăvălii, camere pentru servitori, saloane și un tunel capabil să adăpostească 500 de oameni.
În curte se afla o cafenea și o grădină cu fântână arteziană. Cutremurul din 1838 a afectat grav clădirea, forțând familia să o reconstruiască parțial. În cele din urmă, fiul lui Manuc a vândut hanul, din cauza costurilor ridicate de întreținere.
Astăzi, Hanul lui Manuc este un loc de întâlnire al bucureștenilor și al turiștilor, un simbol al Centrului Vechi care continuă să spună povești din trecut.
