Alegeri parlamentare 2020. Duminică, românii ies la vot pentru a îi alege pe senatorii și deputații care îi vor reprezenta în Parlamentul României, în următorii patru ani.

Alegeri parlamentare 2020. Din 2016 și până în prezent, România s-a confruntat cu o instabilitate politică ce a împiedicat punerea în practică a proiectelor cruciale. În ultimii ani, România a avut patru premieri, iar trei dintre aceștia au provenit din Partidul Social Democrat. Din toamna anului 2019, lucrurile s-au schimbat radical, iar jocurile de putere din politica românească au fost marcate de o adevărată răsturnare de situație. Odată cu venirea la putere a PNL și a Guvernului condus de Ludovic Orban, PSD, pentru prima dată în ultimii șapte ani și jumătate, a trecut în opoziție.

După patru ani marcați de scandaluri interne și de promisiuni în vânt, românii doresc cu ardoare stabilitate politică, singurul lucru prin care România s-ar putea dezvolta cu adevărat.

Alegeri parlamentare 2020. Cu toate acestea, noua Legislatură a Parlamentului României va fi pusă în fața unor provocări dificile, în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus, anul 2021 anunțându-se a fi unul extrem de sensibil din punct de vedere social și economic.

Alegeri parlamentare 2020. Problema majoră a României

„Problema majoră a României este că deficitul fiscal este doar în parte provocat de pandemie. Franţa, de pildă, va avea, anul acesta, un deficit bugetar mai mare decât al României, de 11-12% din PIB. Doar că Franţa, marele risipitor al Uniunii, şi-a redus, an de an, deficitul, până la 3% din PIB, în 2019, în vreme ce deficitul României a crescut de la 2,9% din PIB în 2018, la 4,7% din PIB în 2019. Cheltuiala, până la 11% din PIB a Franţei, de anul acesta, este una tranzitorie, provocată de criza medicală. În România, deficitul de pe care-l vom înregistra în acest an – spre 9% din PIB – este doar pe jumătate provocat de pandemie. Este un deficit de structură, decis de cheltuielile rigide (pensii, salarii, dobânzi). Va fi foarte greu pentru România, în 2021, cu un deficit de 7-8% din PIB, în vreme ce toate celelalte ţări din UE vor avea deficite incomparabil mai mici, 3-4% din PIB”, spune Ionuţ Dumitru.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE