Eurostat: România, codaşa UE la cheltuielile cu sănătatea ca sume absolute. Ca procent din PIB suntem peste Luxemburg

Potrivit raportului Eurostat, România alocă pentru sănătate de 5 ori mai puţin decât media UE.

România a alocat în anul 2018 pentru sănătate doar 580 de euro pe cap de locuitor, aceasta fiind cea mai mică sumă înregistrată în rândul satelor membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

La polul opus, statele membre cu cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor au fost Danemarca (5.260 de euro), Luxemburg (5.220 de euro) şi Suedia (5.040 de euro). Media la nivelul UE este de 2.982 euro pe cap de locuitor.

Ca procent din Produsul Intern Brut, la nivelul Uniunii Europene cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 9,9% din PIB în 2018.

Legea junglei în statul paralel

Vanghelie râde de bucătarul Piedone: Peste patru ani o să candideze la Sectorul 2

În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Germania (11,5% din PIB), Franţa (11,3% din PIB) şi Suedia (10,9% din PIB), potrivit datele publicate astăzi de către Eurostat.

Şi în acest caz, România este la coada clasamentului în condiţiile în care cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 5,6% din PIB, doar în Luxemburg fiind mai mici (5,3% din PIB), informează Agerpres.

Şi la capitolul - putere de cumpărare -  stăm la fel de prost faţă de alte ţări din Uniunea Europeană

Potrivit unui raport realizat de către Gfk, România se situează pe locul 31 în Europa în privința puterii de cumpărare a populației.

România se clasează pe locul 31 în clasamentul european în ceea ce privește puterea de cumpărare, cu aproximativ 60% sub media europeană, în condiţiile în care europenii au o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 13.894 de euro, în 2020, conform rezultatelor studiului GfK Purchasing Power pentru România şi Europa, publicat luni.

Datele centralizate în cercetare arată că, în cazul României, există un decalaj foarte mare între bogaţi şi săraci. Astfel, locuitorii din Capitală au puterea de cumpărare cu peste 81% mai mare, în comparaţie cu media naţională. De asemenea, bucureştenii au veniturile pentru cheltuieli şi economii de trei ori mai mari faţă de locuitorii din judeţul cu cea mai mică putere de cumpărare, Vaslui.