Cele mai mari cutremure din Istoria României. Cutremurul din 1802, mai puternic decât cel din 1977

Un nou cutremur în România. Ce magnitudine a avut. Sursa foto: Arhivă EVZ

În perioada medievală, teritoriul care astăzi este cunoscut sub numele de România a fost afectat de mai multe cutremure majore, însă informațiile exacte și detaliate despre aceste evenimente sunt limitate. Înregistrările istorice din acea perioadă sunt rare și incomplete.

Unul dintre cele mai semnificative cutremure în perioada medievală a avut loc la 10 noiembrie 1940, când regiunea Vrancea din estul României a fost lovită de un cutremur devastator. Acesta a avut o magnitudine estimată între 7,3 și 7,4 pe scara Richter. Cutremurul a afectat în special orașele Buzău, Focșani și Ploiești, provocând pagube semnificative la clădiri și pierderi de vieți omenești.

Un alt cutremur, înainte de perioada medievală, a avut loc în anul 1802, când regiunea Moldovei a fost afectată de un cutremur puternic, cunoscut sub numele de "Cutremurul din 1802". Acesta a avut o magnitudine estimată de 7,9 pe scara Richter și a produs daune semnificative în mai multe orașe, inclusiv Iași.

În acea perioadă, Moldova era sub influența Imperiului Otoman și multe informații despre evenimente naturale erau înregistrate în documente oficiale otomane. Un raport al guvernatorului otoman al Moldovei, datat din 12 noiembrie 1802, menționează un puternic cutremur care a avut loc în regiune. Cu toate acestea, acest raport nu oferă detalii specifice despre magnitudine sau daune.

Ultima romanță din Bucureştiul boem. Românii încă plâng în hohote când o ascultă. Video

Decizie pentru toți angajații din România. Guvernul a publicat deja procedura

Alte surse menționează că cutremurul din 1802 a provocat pagube semnificative în orașul Iași și în alte localități din Moldova. Clădiri și biserici au fost afectate, iar o parte a cetății Iași a suferit daune serioase. Se estimează că au existat și pierderi de vieți omenești, dar numărul exact nu este cunoscut. Este important să menționăm că în perioada medievală, înregistrările scrise și informațiile despre cutremurele din acea perioadă sunt limitate, iar evaluarea exactă a magnitudinii este dificilă.

Cronici despre Cutremurul din 1802

Așa apare cutremurul în Cronica meșteșugarului Ioan Dobrescu (1802-1830) – publicată în Însemnări de demult:

„La leat 1802, octomvrie 14, marți, în zioa de preapodomna Parascheva... Iar aici în București mai multe biserici s-au zdruncinat, altele mai de tot; hanurile de asemenea, case mari, ziduri întemeete asemenea s-au zbrențuit. Iar pământul pă alocurea să dăschidea cât încăpea un om cu calu. Și după ce au încontenat cutremuru, au stat pământul crăpat pănă a doă zi. Atuncea au căzut și Colțea, turnul cel nalt din București, ce aveau întru sine ceasornec, pănă unde se vede acum, ce aer lucrat cu mare meșteșug și cu pietri în tot chipu, care să vedea departe de București, cale de trei ceasuri, când era senin și mai departe. Și acest cutremur s-au făcut pă la amiazăzi, era la șapte din zi, iar prin crăpăturile pământului eșia nește apă cu humă neagră ce puțea întocmai ca pucioasa. Și era în zi de marți. Iar duminică, octomvrie 19, au intrat cu halai în București și au șăzut în scaunul său Io Constantin Alexandru Ispilant Voevod, domn a toată Țara Românească”.

Într-o altă însemnare documentară din epocă a unui oarecare Constandin, se spunea că: „La leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri din zi, s-au cutremurat pământul foarte înfricoșat, cât și tâmpla sfintei mănăstiri Aninoasei s-au ruptu de amândoo părțile cât băgai mâna. Și pe alte locuri multe biserici și case s-au sfărâmat până și Colțea din București și case multe, mari și mici în București și în toate orașile cele di prinprejuriu din Țara Românească și Nemțească, cât acest rând de oameni n-au pomenit așa cutremur înfricoșat”.

Și Nicolae, logofătul episcopiei Argeșului, consemna „spre aducerea aminte, atât a noastră, celor ce am văzut cu ochii, cât și a celor în urma noastră, să pomenească marea puteare dumnezeiască” că la 14 octombrie 1802 „s-au cutremurat pământul foarte tare, încât au căzut multe turnuri du pe la sfintele besearici, iar alte besearici au căzut de tot. Aici, în București, s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdrevene. Însă acest cutremur s-au întâmplat la 3 pol ciasuri din zi, iar de ar fi fost în vremea adunării norodului la rugăciune (precum era și zi de praznic), s-ar fi făcut groaznică moarte. Sau de ar fi ținut mai mult, poate că să strica și pământul cufundându-se, căci la multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind năsip și apă”.

Cutremurul din 1977, cel mai mare măsurat științific

Un cutremur a avut loc ieri la Arad. Cel mai mare cutremur înregistrat în istoria României a avut loc la 4 martie 1977 și a fost cunoscut sub numele de "Cutremurul din 1977". Acest cutremur a avut o magnitudine de 7,2 pe scara Richter și a avut epicentrul în apropierea orașului Vrancea, în regiunea Moldovei din estul țării.

Cutremurul a fost resimțit în întreaga țară și a provocat daune semnificative în special în București și în zonele învecinate. Se estimează că aproximativ 1.500 de persoane au fost ucise, iar peste 11.000 de oameni au fost răniți. Numeroase clădiri, inclusiv blocuri de locuințe și clădiri publice, au fost distruse sau avariate în mare măsură.

Cutremurul din 1977 a avut un impact semnificativ asupra României, atât din punct de vedere uman, cât și economic. Acest eveniment a determinat o amplă reevaluare a normelor de construcție și a stârnit un interes sporit pentru seismologie și măsurile de siguranță în caz de cutremur în țară.