Cele 40 de pahare și mucenicii de pe 9 martie. Tradiția prin care românii credeau că alungă spiritele rele ale primăverii

Cei 40 de mucenici din Sevastia. Sursa foto: Facebook

Ziua de 9 martie este una dintre cele mai încărcate de tradiții din calendarul popular românesc. Sărbătoarea este cunoscută sub numele de Mucenicii sau Moșii de primăvară și marchează, potrivit credințelor populare, începutul anului agrar și trezirea naturii la viață.

În calendarul creștin ortodox, această zi este dedicată Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, martiri creștini din secolul al IV-lea care au fost condamnați la moarte pentru credința lor. Povestea lor a devenit însă, în spațiul românesc, punctul de plecare pentru o serie de obiceiuri și ritualuri populare vechi de secole.

De-a lungul timpului, tradițiile religioase s-au amestecat cu credințe precreștine. Astfel s-au născut obiceiuri care combină pomenirea martirilor cu ritualuri simbolice legate de fertilitate, protecție și alungarea spiritelor rele.

De ce se spune că trebuie băute „40 de pahare”

Una dintre cele mai cunoscute tradiții ale zilei de 9 martie este obiceiul celor 40 de pahare de vin.

În tradiția populară, bărbații obișnuiau să bea câte un pahar de vin pentru fiecare dintre cei 40 de mucenici. Numărul nu era însă întotdeauna respectat exact, iar în multe zone ale țării paharele erau simbolice.

Potrivit credinței populare, vinul băut în această zi ar aduce putere, sănătate și noroc pentru tot restul anului.

În unele sate se spunea că cel care reușește să bea cele 40 de pahare fără să se îmbete va avea parte de energie și vitalitate până la recolta de toamnă.

În realitate, ritualul avea și un rol simbolic. Veselia, petrecerea și consumul de vin erau văzute ca o formă de a „păcăli” spiritele rele ale iernii și de a întâmpina primăvara cu voie bună.

Colacii în formă de opt și mierea care aduce prosperitate

Pe lângă vin, în centrul sărbătorii se află și un preparat tradițional: mucenicii.

Aceștia sunt colaci sau paste dulci, modelate în formă de opt, simbol al infinitului sau al ciclului vieții. Forma lor amintește și de silueta umană, reprezentând simbolic martirii pomeniți în această zi.

În Moldova, mucenicii sunt fierți într-un sirop dulce cu scorțișoară și nucă. În Muntenia și Dobrogea, mucenicii sunt copți ca niște colăcei, unși cu miere și presărați cu nucă.

Mierea și nuca au și ele semnificații simbolice. În tradițiile vechi, mierea era asociată cu belșugul și prosperitatea, iar nuca simboliza forța și rezistența.

Prin consumul acestor preparate, oamenii credeau că atrag norocul și fertilitatea pentru gospodărie.

Ziua în care se deschid mormintele și se întorc spiritele strămoșilor

În credințele populare românești, ziua mucenicilor era considerată și un moment în care granița dintre lumea celor vii și cea a spiritelor devenea mai subțire.

Se spunea că în această zi se deschid mormintele și sufletele morților se întorc pentru scurt timp printre cei vii.

Din acest motiv, gospodinele pregăteau mucenici și colaci care erau oferiți ca pomană pentru sufletele celor plecați.

În multe sate, oamenii aprindeau focuri în curți sau la marginea gospodăriilor. Focurile aveau rolul de a încălzi spiritele strămoșilor și de a alunga duhurile rele care ar fi putut tulbura începutul primăverii.

Ritualuri vechi pentru începutul anului agrar

Sărbătoarea de 9 martie era considerată, în tradiția populară, și momentul în care începe noul an agricol.

În unele zone ale țării, gospodarii loveau pământul cu bâte sau cu unelte agricole pentru a „trezi” solul după iarnă.

Copiii alergau prin sat făcând zgomot, iar femeile stropeau gospodăria cu apă sau vin, într-un ritual menit să aducă fertilitate.

În anumite regiuni, oamenii scoteau stupii din adăposturile de iarnă și începeau primele lucrări pregătitoare pentru câmp.

Toate aceste obiceiuri aveau rolul de a marca simbolic trecerea de la iarnă la primăvară.

Tradiții diferite în Moldova și Muntenia

Deși sărbătoarea este comună în toată România, modul în care este celebrată diferă de la o regiune la alta.

În Moldova, mucenicii sunt preparați ca un fel de supă dulce cu nucă și scorțișoară. Preparatul este asociat cu ideea de ofrandă și este împărțit vecinilor sau oferit ca pomană.

În Muntenia și Dobrogea, mucenicii sunt colăcei copți, glazurați cu miere și nucă. Aceștia sunt adesea împărțiți rudelor și prietenilor.

În unele sate din sudul țării, gospodinele pregătesc chiar 40 de mucenici, fiecare reprezentând unul dintre martiri.

O sărbătoare care combină credința cu tradiția populară

Sărbătoarea celor 40 de mucenici rămâne una dintre cele mai interesante îmbinări dintre tradiția creștină și credințele populare.

De-a lungul secolelor, povestea martirilor din Sevastia s-a suprapus peste ritualuri mult mai vechi legate de fertilitate, protecție și începutul primăverii.

Astăzi, pentru mulți români, ziua de 9 martie înseamnă mai ales prepararea mucenicilor și întâlnirea cu familia sau prietenii.

Dar în spatele acestor obiceiuri culinare se ascunde o tradiție veche, care vorbește despre modul în care oamenii încercau să întâmpine primăvara cu speranță, veselie și credința că astfel pot alunga răul din anul care începe.