La DN7, între Nădlac şi Sebeş, unul dintre cele mai circulate sectoare din România, s-a lucrat trei ani, iar gropile au apărut pe kilometri întregi după numai un an. E un şoc pentru toată lumea pentru că este una dintre investiţiile strategice din ultimii 10 ani, preţul total fiind de 150 milioane de euro.

Costurile acestei reabilitări este de fapt al doilea şoc, pentru că s-a plecat de la un contract semnat pe 70 milioane de euro şi s-a ajuns, după cinci adiţionale, la 150 de milioane, adică mai mult decât dublul sumei iniţiale.

Cratere pe un drum nou-nouţ

226 km de şosea au fost reabilitaţi de cele două firme ale lui Dorinel Umbrărescu – UMB Spedition şi Tehnostrade. Lucrările au început în 2007 şi s-au terminat în prima parte a lui 2010. Dar după numai şase luni, în toamnă, au început să apară primele gropi, în jurul Devei.

În ianuarie 2011, după un ger cumplit, gropile au explodat zeci de kilometri din DN7. Imaginea era stranie: o şosea nouă, cu bitum proaspăt, negru-închis, dar cu gropi la tot pasul, extrem de periculoase la viteze mari. Fenomenul s-a extins după ploile din aprilie şi s-a repetat în această iarnă.

"Nu neapărat din cauza asta"

Problema a devenit atât de evidentă, încât cei de la Drumurile Naţionale Timiş (care au tronsonul de drum în jurisdicţie) au prelevat probe ca să analizeze dacă a fost o greşeală de ordin tehnic.

"Recepţia n-a fost efectuată, reparaţiile se fac pe cheltuiala constructorului", declarau anul trecut şefii CNADNR. În vara trecută a mai apărut o problemă: partea carosabilă devenea un patinoar în perioadele ploioase, înregistrându-se circa 20 de accidente în mai puţin de 10 zile.

Firmele lui Umbrărescu au mai primit o amendă şi au întins un strat de criblură.

Pentru toate problemele pe un drum pe care s-au cheltuit 150 milioane de euro, răspunsul CNADNR este prea relaxat: "Cauzele producerii respectivelor de­­te­riorări nu ţin neapărat de fabricarea şi aşternerea mixturii asfaltice". Altfel spus, ar putea fi asta, dar nu neapărat. Apoi sugerează cauza reală: "Solicitările traficului rutier după aşternere au favorizat apariţia excesului de bitum pe direcţia dominantă a roţilor". Practic, bitumul n-a apucat să se răcească înainte de a fi deschis traficului. CNADNR vorbeşte de o eroare tehnologică şi că drumul n-are încă recepţia făcută, deşi e terminat de doi ani.

SARABANDĂ

Au dublat valoarea contractului

Contractul pentru reabilitarea DN7 a trecut prin mai multe suplimentări ale sumei iniţiale. S-a plecat de la 221 milioane lei (fără TVA), în decembrie 2007, s-a ajuns la 330 milioane lei şi s-a prelungit durata de execuţie cu 12 luni, apoi s-a ajuns la 367 milioane, în aprilie 2008, apoi la 467 milioane lei, peste numai o lună, apoi încă o dată la 493 milioane lei şi, în final, s-au mai acordat 148 milioane de lei prin negociere fără anunţ prealabil, toate sumele fiind fără TVA. CNADNR susţine că toate reparaţiile sunt făcute de executant, recepţia finală urmând a avea loc în iulie 2012.

EXPLICAŢIA UMB SPEDITION

Asfaltul n-a apucat să se răcească

Reprezentanţii companiei Spedition UMB spun că reţeta asfaltului a fost în regulă, lucru verificat şi de CNADNR. Pe DN 7 problema a fost alta. Înainte de începerea lucrărilor, UMB Spedition a cerut ca traficul greu să fie deviat, însă solicitarea s-a lovit de refuzul autorităţilor.

"Din cauza acestor condiţii de trafic, darea sub circulaţie la o temperatură maximă de 40 de grade Celsius, nu a putut fi respectată pe tot parcursul lucrării. Circulaţia a fost reluată pe stratul proaspăt aşternut, când temperatura atingea valori de 80 – 100 de grade Celsius. Dacă s-ar fi respectat condiţiile, nu ar fi apărut absolut nicio degradare", este răspunsul UMB, care mai menţionează că această stare de fapt a fost agreată de CNADNR.

80  milioane de euro,
suma cu care s-a suplimentat reabilitarea DN7, prin cinci contracte adiţionale