Administrația Biden a avut un termen limită până miercuri, 15 decembrie, să facă publică o tranșă de documente secrete care ar putea face lumină asupra asasinării președintelui John F. Kennedy în anul 1963. Cel puțin așa speră unii istorici și unii adepți ai teoriei conspirației.

Publicarea documentelor secrete de către administrația Joe Biden poate prelungi dezbaterea acerbă dintre guvernul federal și cercetătorii JFK, care au susținut că CIA, FBI și alte agenții de securitate națională au obstrucționat continuu dezvăluirile publice impuse de Congres.

Zeci de mii de înregistrări legate de asasinat, care au fost colectate de o comisie de examinare înființată de Congresul SUA în 1992, rămân fie parțial redactate, fie reținute complet. Prin urmare, numărul de documente care urmează să fie publicate miercuri este probabil să fie unul mic.

Cercetătorii de lungă durată ai lui JFK spun că nu se așteaptă ca documentele să includă „o armă fumegândă” care ar schimba substanțial înțelegerea publică a circumstanțelor în care a avut loc moartea lui Kennedy - și nici nu este probabil să existe una în altă parte, susțin istoricii.

Restabilirea încrederii în Guvernul SUA prin publicarea documentelor despre asasinarea președintelui John F. Kennedy

Dar pentru mulți legislatori și susținători ai transparenței, publicarea documentelor înseamnă restabilirea încrederii în Guvernul american. Sondajele de opinie publică au arătat de mult timp că majoritatea cetățenilor din SUA nu cred în concluzia oficială a Comisiei Warren, potrivit căreia Kennedy a fost ucis de un singur om, Lee Harvey Oswald, care a acționat tot de unul singur, fără niciun complice.

„Pentru că a durat atât de mult (n.r. timp ca Guvernul) să publice aceste documente, indiferent de ceea ce va face public, nimeni nu va crede că asta este tot”, a declarat un oficial familiarizat cu problemele de clasificare legate de documente.

În luna octombrie, președintele Joe Biden a amânat o publicare programată pentru a „proteja împotriva unor prejudicii identificabile pentru apărarea militară, operațiunile de informații, aplicarea legii sau desfășurarea relațiilor externe, care sunt de o asemenea gravitate încât depășesc interesul public în ceea ce privește divulgarea imediată”.

Joe Biden a stabilit două termene limită pentru dezvăluirile publice: miercuri, 15 decembrie 2021, în cazul tuturor documentelor pentru care agențiile de securitate națională nu au propus măsuri de reținere, și 15 decembrie 2022, pentru a permite ca documentele rămase să fie supuse unei revizuiri riguroase de securitate și apoi să fie publicate.

„Ne așteptăm ca, peste un an, majoritatea documentelor să fie declasificate”

Unele persoane publice care susțin transparența spun că dezvăluirile documentelor de miercuri va fi mai importantă decât publicarea programată a acestora.

Agențiile care doresc să păstreze clasificate anumite documente după decembrie 2022 trebuie să furnizeze Casei Albe „un index neclasificat care să identifice, pentru fiecare astfel de document, motivele pentru care agenția propune amânarea (n.r. dezvăluirilor de informații”, potrivit ordinului din octombrie al lui Biden.

„Memorandumul președintelui Biden consolidează standardele stricte stabilite de Congres și obligă agențiile să respecte un calendar strict și un proces bine structurat”, a declarat Ezra Cohen, președintele Consiliului de declasificare în interes public, un grup consultativ bipartizan, ai cărui membri sunt numiți de președinte și de Congres. „Ne așteptăm ca, peste un an, majoritatea documentelor reținute în prezent să fie declasificate și disponibile pentru public”, a mai spus Ezra Cohen.

Cercetătorii sunt frustrați de abordarea administrației Biden

Dar chiar înainte de publicarea documentelor, cercetătorii cu experiență în domeniul asasinatelor și-au exprimat frustrarea față de abordarea fragmentată a administrației Biden în cazul crimei împotriva fostului președinte John F. Kennedy. Larry Schnapf, avocat și cercetător în domeniul asasinatelor, și-a anunțat marți seară intenția de a-l da în judecată pe Joe Biden pentru că nu a făcut publice dosarele în întregime.

Schnapf a dat în judecată anterior departamentele de comunicare internă ale guvernului, care au stat la baza deciziei de amânare succesivă, atât pe vremea fostului președinte Donald Trump, cât și în cazul administrației Joe Biden.

„Vom solicita un ordin judecătoresc care să îl instruiască pe președinte să elibereze înregistrările rămase sau să dezvăluie prejudiciul specific identificabil pe care îl reprezintă fiecare document pentru care se dorește o amânare și modul în care acest presupus prejudiciu depășește interesul public puternic în eliberarea acestor înregistrări - care ar fi trebuit să fie eliberate până la 26 octombrie 2017”, a transmis Schnapf pentru abcnews.

Este „posibil” ca o sursă CIA să fie afectată de dezvăluirile publice

Întrucât multe dintre documentele în cauză implică operațiuni secrete din Războiul Rece, există motive teoretic legitime pentru care informațiile clasificate care datează din anii 1960 ar trebui să fie reținute, a declarat istoricul CIA David Priess.

Este „din ce în ce mai puțin probabil”, dar „posibil” ca o sursă CIA din acea perioadă să fie încă în viață și să fie în pericolul de a fi făcută publică, potrivit istoricului.

„S-ar putea să existe o sursă care să fie încă la putere sau care să fie încă în legătură directă cu cineva care ar fi periculos pentru colectarea de informații în prezent. Acum, trebuie să puneți în balanță acest lucru cu interesul istoric și cu interesul public imperios necesar aici”, s-a exprimat David Priess.