Comisia Europeană constată, în raportul dat publicităţii ieri, că România nu demonstrează suficient angajament politic în sprijinirea procesului de reformă.

Raportul Comisiei Europene (CE) privind justiţia din România indică "deficienţe importante" în eforturile Bucureştiului de a realiza progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit în momentul aderării ţării noastre.

"România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă şi de a imprima direcţia acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumită reticenţă de a coopera şi de a-şi asuma responsabilităţi", observă documentul Comisiei, dat publicităţii ieri, la Bruxelles.

CE subliniază că deficienţele "trebuie corectate rapid" pentru a permite redinamizarea procesului de reformă. Monitorizarea pe justiţie va continua, următorul raport urmând să fie dat publicităţii în 2011.

Un pas înainte, mulţi înapoi

Raportul observă adoptarea în parlament a Codului de Procedură Civilă şi a Codului de Procedură Penală, "un pas în direcţia bună". Cele mai multe observaţii sunt însă negative. Comisia consideră că noua lege privind ANI e "un important pas înapoi" în lupta anticorupţie şi că aceasta "nu e conformă cu angajamentele asumate de România".

Pentru prima dată în rapoartele Comisiei sunt menţionate conflictele de interese şi corupţia în procedurile de achiziţii publice. "Autorităţile administrative competente nu depistează şi nu sancţionează aproape niciun caz de conflict de interese şi nu anulează decât foarte puţine licitaţii publice pentru încălcarea normelor privind conflictele de interese", observă raportul.

Întrebat dacă observaţiile privind neregulile în achiziţiile publice vizează fondurile UE, purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a precizat că vizate sunt toate fondurile publice.

Raportul mai menţionează o îngrijorare privind posibilitatea ca rezultatele asistenţei pe care Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) o acordă Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în vederea protejării intereselor financiare ale UE să fie afectate în mod negativ de hotărârea Curţii Constituţionale a României, din noiembrie 2009, privind temeiul juridic al DLAF.

Fără sancţiuni

România nu reuşeşte să ridice monitorizarea CE, obiectiv asumat de guvernul de la Bucureşti, dar scapă de sancţiuni.

"Nu cred că acum este cazul să vorbim despre sancţiuni. Acum este momentul ca autorităţile din România să-şi ia acele angajamente necesare, să le respecte şi să readucă România pe direcţia pe care au promis că vor merge", a declarat, ieri, Mark Gray.

CRITICILE BRUXELLES-ULUI

Pedepse mici pentru marii corupţi

Spre deosebire de cele anterioare, raportul CE punctează la capitolul "progrese" doar preocuparea constantă a DNA în a întocmi dosare. Criticile se îndreaptă, în schimb, către întreg sistemul judiciar şi sunt însoţite de recomandări care ar trebui urmate, în primul rând, de responsabilii din justiţie: ministrul justiţiei, CSM, Curtea Supremă.

Pe scurt, oficialii CE arată că:

• DNA continuă să obţină rezultate bune în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt. Se observă o tendinţă către pedepse mai severe în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate în primă in stanţă în cauzele DNA. Această tendinţă nu se reflectă şi la nivelul hotărârilor definitive, unde se menţine, în general, tendinţa de a impune pedepse mici şi cu suspendare. Este necesară monitorizarea caracterului consecvent şi descurajator al sancţiunilor aplicate de instanţe în cazurile de corupţie la nivel înalt;
• Procesele rămân de lungă durată şi nu au fost pronunţate decât foarte puţine hotărâri în primă instanţă împotriva unor politicieni cunoscuţi;
• Excepţiile de neconstituţionalitate continuă să întârzie judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt;
• S-au realizat progrese limitate privind îmbunătăţirea eficienţei procesului judiciar şi a consecvenţei jurisprudenţei. Sunt necesare, în continuare, eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi semnificativ unificarea practicii judiciare;
• Rezultatele sistemului disciplinar sunt neconvingătoare, puţine cazuri sunt deschise, iar sancţiunile par uşoare. Se recomandă o reformă aprofundată a sistemului disciplinar;
• Se recomandă asigurarea unei tranziţii uşoare şi corecte din punct de vedere legal către un nou CSM, respectând cerinţele legii privind eligibilitatea candidaţilor;
• Este necesară creşterea capacităţii Institutului National al Magistraturii în ceea ce priveşte formarea magistraţilor. În replică, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a arătat că România şi-a respectat şi continuă să-şi respecte angajamentele faţă de Uniunea Europeană. "Există suficientă voinţă politică pentru a continua reformele în justiţie.(...) Am fi putut avea un raport pozitiv însă, de când a început ceea ce eu numesc «epopeea ANI», lucrurile s-au întors la 180 de grade", a subliniat Predoiu. La rândul ei, preşedinta CSM, Florica Bejinaru, a catalogat raportul drept unul "obiectiv". "Consiliul se va axa pe luarea măsurilor necesare pentru continuarea reformei", a conchis aceasta.

"Apreciem că raportul e obiectiv, constatând progrese şi neajunsuri în sistem, printre care şi insuficienta colaborare între cei responsabili de reforma justiţiei.“ FLORICA BEJINARU, președinte CSM

RECOMANDĂRI

Achiziţii publice transparente

Oficialii europeni au făcut mai multe recomandări referitoare la lupta împotriva corupţiei în sectorul achiziţiilor publice. Cea mai importantă e instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice. Totodată, în raport se recomandă autorităţilor române să ia în considerare "interzicerea ca funcţionarii publici cu rang înalt şi reprezentanţii aleşi să poată beneficia în mod direct sau indirect de contracte comerciale încheiate în numele instituţiei lor".

Reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) ne-au precizat că problemele sesizate de experţii europeni referitoare la conflictele de interese au fost rezolvate.

"La finele lunii iunie a fost modificată OUG 34/2006, iar prin articolul 69, alineatul 1, litera d şi articolul 69, indice 1 am clarificat pentru prima oară conflictul de interese", ne-au declarat oficiali ai ANRMAP.

Conform modificărilor aduse, pe lângă faptul că nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de selecţie a ofertelor persoanele care sunt acţionari, asociaţi, administratori sau cu alte funcţii de conducere la firmele ofertante/subcontractori sau rudele lor până la gradul al IV-lea, firmele în cauză vor fi excluse din procedura de atribuire.

Potrivit reprezentanţilor ANRMAP, sesizările cuprinse în raportul CE vor fi lămurite odată cu apariţia normelor metodologice pentru modificările aduse la OUG 34, care vor fi elaborate până la finele lunii august.

O restanţă importantă avem însă la transparenţa licitaţiilor. Deşi normele UE spun ca până în 2010 toate administraţiile publice din Europa să dispună de capacitatea de a realiza 100% din achiziţiile publice prin mijloace electronice, la noi doar 40% din achiziţii se fac prin acest sistem. (Ciprian Mailat) "În urma vizitei reprezentanților CE am modificat OUG 34/2006, prin care am clarificat pentru prima oară conflictul de interese în domeniul achizițiilor." Reprezentanţi ANRMAP

REFORMA JUSTIŢIEI

Bulgaria primeşte laude, în premieră

Comisia Europeană remarcă pentru prima dată, în raportul anual dat publicităţii ieri, "voinţa politică şi determinarea" guvernului bulgar în reformarea sistemului judiciar, relatează France Presse.

Numărul punerilor sub acuzare în cazurile de corupţie la nivel înalt şi în cele de criminalitate organizată a crescut, însă nu şi cel al sentinţelor instanţelor, se mai arată în documentul citat. Potrivit acestuia, este necesară îmbunătăţirea practicilor profesionale în cadrul poliţiei, procuraturii şi instanţelor judiciare.

Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat, la scurt timp după prezentarea raportului, că guvernul de la Sofia va începe să lucreze chiar de astăzi la un plan de implementare a recomandărilor Comisiei Europene, în vederea reformării sistemului judiciar.