Morega face legea in Gorj acum, ca si pe vremea lui Ceausescu. Pana la Revolutie, a fost baronul rosu, cooperatist, al Gorjului.

Dan Ilie Morega, pe vremuri fost sef al Cooperatiei de Consum Gorj, astazi liberal de frunte, povesteste ce inseamna cultul muncii si emotia de a servi tara si Partidul.

Dan Ilie Morega e suspendat de la conducerea filialei Gorj a PNL pana la lamurirea scandalului "Bani negri pentru partid". De curand, procurorii anticoruptie i-au deschis dosar pentru trafic de influenta si nu numai. Baron de Gorj, acum, si campion la traseism politic, omul aterizeaza tot timpul in picioare.

Venit din strafundurile comunismului, unde a batut recorduri la intrecerile socialiste, Morega isi continua aventura cu aceleasi performante si dupa ‘90. Care este povestea lui? De unde vine? Cine este? Si ce a facut?

Ne lamureste chiar Dan Ilie Morega, din barlogul de la Baile Olanesti, unde s-a retras cand a venit furtuna. El a vorbit, pentru "Evenimentul zilei", despre trei oameni pe care-i cunoaste bine: Morega-comunistul, Morega-capitalistul si Morega-politicianul.

"American dream" "Pe mine m-a interesat intotdeauna profesia", e tresarirea ce concentreaza simplu filosofia de viata ce l-a ghidat ca o busola ultraperformanta pe regele neincoronat al Gorjului, prof. univ. dr. ec., Dan Ilie Morega, fiu de taran din Pades.

Oltean plecat "descult" din satul sau natal, a supravietuit in socialism fortand perseverent implinirea "visului american". Perseverenta, competenta si responsabilitatea l-au transformat in supererou, la Cabinetele 1 si 2.

COPILARIA... Potrivit calendelor, Dan Ilie Morega s-a nascut odata cu miliardele de fulgi de nea care acoperira Gorjul la mijlocul lui ianuarie ‘46. Copilaria, cursurile primare si cele generale le-a urmat in Padesul natal, cand subzistenta aducea a o halucinanta ruleta ruseasca.

"Eram o familie modesta, aveam doi frati mai mici si era doar tata cu salariu, 600 de lei". Pustiul tot a mers la scoala, zi de zi, cu o gentuta amarata, ca toti copiii de varsta lui. Cum era insa elevul Morega? "Nici stralucitor, nici de corijenta, undeva in jur de opt", spune invatatorul-pensionar, Cornel Baculescu.

Batranul de 82 de ani i-a predat matematica de-a V-a actualului profesor universitar doctor in economie Dan Ilie Morega. Surprins de ascensiune? "Vad ca a facut niste scoli mai departe. Nu le comentez", incheie Baculescu.

...TRACTORUL... Ca orice copil care s-a facut mare, tanarul Morega a intrat si el in viata. Oficial, "primul loc de munca a fost la Sectia Valorificari a raionului Baia de Arama, in ‘64", ne "informeaza" liderul suspendat al PNL. "Croseta" statistici strategice pentru economia nationala, pe achizitia de stat a balotilor de lana si pieilor de ovine, bovine si caprine.

Unii spun insa altceva. "Omu’ asta nu recunoaste ca intai a fost tractorist la Apa Neagra. Si-a modificat cartea de munca", sustine Toni Grebla, fost prefect PSD al Gorjului. Pentru Morega insa, Grebla e doar un detractor fanatic.

Apa Neagra e un sat. In carciuma "centrala", domnii Grosescu si Ionescu stiu cate-n stele si in luna: "Da, dom’le, mergea pe tractor prin sat, cand pe la unu’, cand pe la altu’. Era destoinic, un perfectionist", spune Grosescu, 70 de ani, fost capitan de Securitate. Intre glumite despre "fricosii de chiaburi" pe care-i aresta cu drag, il apreciaza sincer pe Morega: "A fost om de isprava..". "Pai, daca mergea la vanatoare cu Nicu Ceausescu, la Cerna sat...", completeaza si fostul gestionar Ionescu.

...ARMATA... Ascensiunea a inceput odata cu incorporarea. "Sansa vietii mele a fost armata (...), altfel nu puteam face ceva pentru oameni", spune, recunoscator, Dan Ilie Morega. Un concurs intre transmisionistii tarii ii pune in lumina calitatile-tip ale cadrului de nadejde. Prin ‘65, sef de echipa, liberalul de acum ia primul loc la o intrecere de inaltat antene.

E medaliat si remarcat de "impresarii" de partid. De aici, traiectoria e fulminanta: facultate, sefie prin directiile Cooperatiei, functia suprema in aceasta institutie si-un doctorat la maternitatea de cadre "Stefan Gheorghiu".

...SI COOPERATIA. Kilometrul "0" e anul 1966, cand Dan Ilie Morega e angajat in Targu-Jiu, la Intreprinderea Comerciala cu Ridicata. Sarcina trasata, aprovizionarea magazinelor din trei raioane, de la Baia de Arama, la Targu-Jiu, Gilord, Novaci, Strehaia. Vorba lui Morega: "M-am afirmat intr-un timp relativ scurt. Am fost seful Difuzarii Cartii".

Tot in ‘66 se afirma ca proaspat admis la Stiinte Economice, in Craiova, si urmeaza sa primeasca functii tot mai "grase". Carieristul Morega este unic. La 25 de ani era director la Cooperativa economica zonala, iar pana in ‘80, ajunge sa stapaneasca peste 1.500 de subordonati, zeci de masini si marfuri cu valoare colosala.

PRIETEN CU TOVARASII

 

"Frica de sistem" Fostul cooperatist-sef isi aminteste, pentru EVZ, emotia, teama si bucuriile traite odinioara, surescitat si dependent de distonocalm. "Iau pastilele astea de 20 de ani. Aveam emotii teribile cand sa ma confirme ca doctor, pentru ca Elena Ceausescu facea selectia.... Mi-a fost frica de sistem. Si cand ma chema prim-secretarul inghiteam pastile". Dar a avut si "spate" prin...

"Paul Niculescu-Mizil, un mare patriot, care nu a facut rau poporului roman. A fost seful meu la Cooperatie. Stefan Andrei, un om cu toata deschiderea. Intrebati-l despre mine...", ne indeamna Morega. Emil Bobu, in schimb, il dusmanea.

"M-a primit domnul Mizil cu toata candoarea. L-a sunat pe Bobu si i-a spus: "Bobule, cum imi spuneti voi sa-l schimb pe Morega, de doua ori erou al muncii socialiste si de patru ori decorat cu Ordinul Muncii, clasa I?". Si nu m-au schimbat", puncteaza triumfator Dan Ilie Morega. Cu "imensa bucurie", cooperatistul Morega primeste titlul de "Erou al Muncii Socialiste" chiar din mana lui Nicolae Ceausescu, in '86

UN DECENIU DE MARI REALIZARI Doctor la "St. Gheorghiu" 1980-1981. Ticaie numaratoarea inversa a dictaturii, dar "macarale-i rad in soare" ambitiosului Morega si pe partea academica. Director la UJECOOP, abia preluase unitatea, de pe dezonorantul loc 36 la intrecerile socialiste pe tara. Pentru un plus de performanta, managerul intra la Institutul pentru cadrele de conducere in economie - "Stefan Gheorghiu". "Am absolvit cu 9,50!", exclama astazi, mandru, cursantul de atunci.

1982-1983. Cand vorbeste despre acea perioada, retraieste cu emotie ceea ce tot asteapta de la cei din jur - "aprecierea sincera a eforturilor depuse". Ca urmare perfectionarii din ‘81, e invitat

sa-si poleiasca implinirile cu doctoratul de doi ani, tot la Academia politrucilor. Sub indrumarea academicianului Rauser, le si finalizeaza cu o teza cu titlu lung: "Elaborarea unui model de dezvoltare a unei retele comerciale in profil teritorial, cu exemplu judetul Gorj". Pe 17 februarie 1983 i se "confera titlul stiintific de doctor IN ECONOMIE".

1985-1986. Urmeaza o lovitura de imagine. "Pe lucrarea mea s-a conceput Ordinul 125/1985 al ministrului, de organizare a comertului in profil teritorial", ne lamureste liberalul. Apoi, emotie, incredibil, nemaivazut si nemaipomenit: are loc o intalnire de gradul trei si-o strangere de mana intre doi tovarasi: Nicolae Ceausescu, fruntasul tarii, si tov. Morega, cooperatisul-sef al Gorjului. In aplauzele salii, primul il unge pe al doilea cu "mirul" titulaturii de "Erou al muncii socialiste".  

1989. Dar soc si groaza, dintr-o data. La Targoviste, Ceausestii cad ciuruiti, sub mitraliere. La Targu-Jiu, spun martorii, "Jos Ceausescu!" si "Jos Comunismul!" erau strigate in surdina, pe langa refrenul "Jos Morega!".

Soarta lui Dan Ilie Morega se juca la ruleta strazii. "L-am scos prin spate din prefectura si l-am cazat la unitatea militara, trei zile, ca sa nu fie linsat", sustine inamicul Toni Grebla. "O prostie, am stat trei ore. aia care or fi strigat erau beti de la coniac Unirea", reactioneaza si Morega. Venise Revolutia si nu se stia ce va urma...

INTERVIU "Erou al muncii capitaliste" EVZ: Care a fost primul loc de munca?Dan Ilie Morega: Sectia Valorificari a raionului Baia de Arama, aveam 19 ani.

 

Ce faceati dumneavoastra?Eram functionar la birou, un fel de statistician. Dar am avut fericirea, nefericirea, sa plec in armata, in ‘64. La transmisiuni si radiolocatii se includeau baieti cu liceu. Poate e bine, pentru ca m-am maturizat mai mult. In ‘65 a murit Dej si am facut de planton. Ca sef al echipajului, am castigat un concurs pe tara. M-au nominalizat sa fiu primit in Partidul Comunist Roman.

Era un lucru mare? Era, in sensul ca, daca era alt partid, intram in alt partid, nu?

Dar cum vedeati lumea? Pe mine m-a interesat doar profesia. Eu am mers la facultate, eram dintr-o zona grea, fara CAP.

Era rau fara CAP?Nu. De fapt, CAP-urile... eu as aprecia ca foarte pozitiv gradul de socializare, dar extrem de nociv repartitia. Apoi m-am angajat la Intreprinderea Comerciala cu Ridicata. M-am afirmat intr-un timp relativ scurt, ca sef la Difuzarea Cartii. Am avut satisfactii, in sensul ca erau rezultatele bune.

Dar cum faceati?Daca exista preocupare, puteai sa reusesti, daca lasai lucrurile sa vina... te miscai. Am facut facultate, m-am angajat si am ramas tot in Cooperatie. Eram dornic de a ma afirma prin munca. La 25 de ani aveam doi adjuncti si 1.500 de salariati.

Erati cel care "impartea"? Gestionarii aveau un caiet de studiu al cererii de marfuri. Cooperatia avea rol social, de a satisface necesitatile. Vreau sa va informez ca am studiat: 40a isi faceau datoria din constiinta, 40a nu, pana nu strigai la ei.

Erati un zbir?Uite, un caz nefiresc, in ‘86, la magazinul din Licurici. Gestionarul vindea la suprapret. In Morega oamenii gaseau omu’ principial, care tine cu noi. L-am dat afara.

Ati rationalizat mancarea.Ha! Din faina comunelor necooperativizate imparteam la toti, prin patiserii. Ma credeti ca am avut o satisfactie uriasa cand un primar mi-a zis ca o batrana vrea sa-mi multumeasca? Nu vreau sa devin erou, dar m-am simtit bine intre oameni si oamenii ii vedeam ca vad in mine un om care-i ajuta.

Dar comunistii v-au facut erou.Nu pe mine, ci UJECOOP-ul. Si care-i problema? In capitalism poate eram erou al muncii capitaliste, nu?

Ce ati simtit cand v-a strans Ceausescu mana? Nu a insemnat nimic. Dar am simtit o imensa bucurie de apreciere a muncii.